Unele mâini sunt menite să atingă o perioadă, altele pentru totdeauna.
Am ținut multe mâini în viața mea, poate chiar le-am ținut
prea strâns din cauza dependenței mele emoționale, agățandu-mă de ele ca o
geamandură în apele tulburi.
Pe altele le-am lăsat să scape, uneori prea repede, alteori după ce m-am ars,
pentru că erau prea strânse, sau nu suficient de strânse, sau pur și simplu nu
sunt adevărate.
Și apoi... au
fost acele mâini.
Pe cei pe care i-am recunoscut fără să știu cu adevărat de ce.
Aceste mâini care nu încearcă să te rețină, dar te fac să vrei să rămâi.
Nu promit nimic, dar livrează totul.
O tandrețe tăcută, o prezență evidentă.
Nu alegem aceste mâini cu capul, ci inimile noastre sunt cele care știu.
Ele vin adesea
după haos, când am încetat să căutăm.
Se potrivesc cu ale tale atât de perfect, încât lumea pare dintr-o dată mai
simplă.
Și înțelegi că unele mâini nu sunt acolo pentru a te completa, ci pentru a te
însoți.
Mână în mână, pas cu pas.
Pentru o viață întreagă și nu numai.
Cu iubire și
lumină......
Vasile Cotlet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu