Devenim lumină,
deoarece ochii noștri pot plânge într-un moment și se pot bucura în altul....
Simțim cu lumina,
deoarece suntem capabili să înțelegem și să acceptăm slăbiciunile celor din
jurul nostru....
Suntem ecou în
lumină, în același moment auzim muzica care cântă în fiecare inimă...
Eu sunt lumina
ta, atâta timp cât pot accepta că iubirea este necondiționată și o pot simți
fără să mă simt vinovat...
Strălucim în
spațiul cosmic al lui Dumnezeu atunci când suntem în armonie cu iubirea....
Putem dobândi averi, avem tot confortul material pe care
ni-l pot oferi banii și progresul social....
Dar fară
Lumină.....
Asta nu ne va
face bine...
Ne putem plimba în compania regilor și reginelor, a stelelor
de pe toată planeta...
Dar dacă lumina care este în fiecare dintre noi nu se
reflectă în oglinda ochilor tăi......nu vom fi nimic....
Suntem ceea ce simțim....
Suntem lumina care ghidează fiecare ființă umană care se
apropie de noi...
Suntem verigile care formează același lanț care ține planeta
în atmosferă...
Suntem ghizii unul altuia...
Farul care luminează drumul....
Și totuși, de
multe ori, de cele mai multe ori ne gândim doar la noi înșine...
În vietile
noastre......
Fără să ne
amintim că dacă procedăm astfel, s-ar putea să lăsăm în urmă vreo verigă din
lanț...
Mereu mergem în
lumină....
Când iubim
indiferent de reciprocitatea acelei iubiri...
Pentru că dacă
suntem iubire....
Dacă suntem
lumină....
Nimic nu este mai
natural decât să fii în ton cu toate modurile de exprimare a acestei iubiri...
Toti suntem....
Fii și fiice ale
luminii și ale iubirii....
Tot ce este
nevoie este ca flacăra, scânteia vieții divine să se manifeste în fiecare
dintre noi pentru ca noi să avem această certitudine și să continuăm să o
răspândim în tot universul.
Cu lumină și
iubire......
Vasile Cotlet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu