Serotonina

 

Serotonina este produsă în proporție de 90% la nivelul celulelor enterocromafine de la nivel gastrointestinal. Efectele serotoninei la acest nivel includ:

- Reglarea apetitului

- Digestia - prin eliberarea serotoninei ca răspuns la prezența alimentelor în intestin

- Eliminarea alimentelor alterate sau a toxinelor ingerate – secreția mult crescută de serotonină determină diaree (accelerarea tranzitului intestinal) și emeza (vărsături)

- Regenerarea ficatului – în cazul prezenței leziunilor hepatice crește expresia celulară a receptorilor pentru serotonină 5-HT2A și 5-HT2B, mediind regenerarea compensatorie

Restul serotoninei este sintetizată în neuronii serotoninergici din sistemul nervos central. Efectele la acest nivel includ:

- Funcții cognitive, inclusiv memoria și învățarea – prin facilitatea regenerării neuronale (neurogeneza), crearea de noi căi neuronale (sinaptogeneza) și stimularea neuroplasticității

- Starea de spirit – încredere în sine, bună dispoziție, entuziasm, bucurie, perseverență

- Reglarea somnului

Câteva dintre efectele primitive ale Serotoninei, comune cu lumea mamiferelor

- Serotonina promovează supraviețuirea echivalentă cu sentimentul plăcut de a avea asigurat accesul la hrană și la alte resurse considerate ca fiind necesare vieții

- Susține echilibrul dintre consumul de energie și cantitatea de hrană consumată.

Serotonina și imaginea socială

Atingerea unui anumit statut social este corelată cu succesul și implicit cu o stare de fericire tranzitorie. De ce este fericirea tranzitorie? Pentru că odată obținut țelul mult dorit, nivelul de serotonină crescut, scade la scurt timp după aceea. Apare atunci un nou țel dorit pentru a produce din nou acel puseu de serotonină asociat cu fericirea. În acest proces așteptarea calmă și sigură pentru a atinge obiectivul propus, este amenințată de senzația că se va întâmpla ceva neplăcut dacă nu vei reuși, care este dată de cortizol.

Astfel se formează un cerc vicios al nefericirii pentru că ne dorim să atingem țeluri din ce în ce mai înalte și ajungem astfel ca nimic să nu ne mai mulțumească generând în scurt timp o stare de frustrare.

Comportamentul dezechilibrat de tip serotoninergic

- Impulsul de a face comparații sociale – ne comparăm în permanență cu ceilalți pentru a stabili dacă noi suntem mai puternici (respectați, frumoși, bogați, iubiți etc.) decât ceilalți

- Individualism și egocentrism

- Invidia – o persoană care își cumpără cel mai nou obiect care să-i oglindească statutul devine frustrată atunci când și alții își cumpără acel obiect

- Mândria

- Tendința de control, dominare – aspect comun dopaminei

- Așteptările urmate de dezamăgiri – experiențele din trecut care au declanșat serotonina au creat circuite care stabilesc așteptările din prezent.

- Iluzia încrederii în sine – ne bazăm pe respectul și aprecierea celor din jur pentru a ne simți bine cu noi înșine

- Imaginația necontrolată – o persoană care își dorește să “salveze” lumea vede o lume tot mai disperată după așa zisa salvare. A pune lumea într-o lumină proastă va ajuta acea persoană să se simtă mult mai bine în legătura cu gestul ei eroic în rezolvarea unei probleme

- Nemulțumirea – o persoană care obține locul de muncă visat începe la scurt timp să se concentreze pe următorul vis, un alt loc de muncă și mai bun

Superficialitate în relația de cuplu – jocul dintre serotonină și dopamină

Starea de falsă îndrăgostire apare în urma obținerii unui “partener ideal”, cu un anumit statut, conform cu standardele date de serotonină. Acest sentiment de falsă îndrăgostire este ulterior susținut de creșterea nivelului de dopamină generat de lunga căutare. Dar nemulțumirea va apărea la scurt timp prin scăderea nivelului de dopamină și serotonină. Apare astfel nefericirea și falsa ipoteză conform căreia iubitul/iubita nu mai este persoana care a fost când ai cunoscut-o prima dată. Ulterior apare dorința de a obține un nou partener, mai bun, care aparent te va face fericit/ă. Dar, prin căutarea constantă a unei noi și noi “iubiri” pentru a putea fi fericit/ă va crea un cerc vicios și evident la modul real absența iubirii.

Serotonina și Autismul

Deși serotonina este asociată cu comportamentul social, în mod paradoxal nivelurile mult crescute de serotonină (hiperserotonemia) au redus semnificativ motivația pentru interesul social. Într-un studiu efectuat pe persoane ce au fost diagnosticate cu Autism, 45% dintre subiecți au prezentate niveluri crescute de serotonină în sânge.

Având în vedere faptul că multe persoane diagnosticate cu autism prezintă o funcție cognitivă normală, chiar uneori mult peste media generală a populației, putem înainta ipoteza conform căreia un nivel permanent crescut de serotonină contribuie la inteligența mentală cu prețul diminuării inteligenței emoționale.

Serotonina și depresia

În cazul persoanelor diagnosticate cu depresie s-au observat niveluri mult scăzute ale serotoninei. Astfel un nivel constant scăzut de serotonină are ca și consecință o stare de proastă dispoziție, tristețe, somnolență, lipsa motivației, sentimente de vinovăție, lipsa de valoare, oboseală, alimentație excesivă, absența libidoului și incapacitatea de focalizare a atenției.

În cazul unei persoane ce prezintă un comportament specific serotoninergic atingerea echilibrului și a stării de armonie și fericire este un proces complex ce semnifică mult mai mult decât atingerea unei valori optime în secreția acestui hormon. Observăm că un nivel crescut de serotonină poate fi asociat atât cu inteligența, funcția cognitivă și memoria mult mai bună cât și cu un comportament fluctuant, social, gregar, axat pe propriile interese, lipsit de discernământ, iubire sau recunoștință. Direcția noi o oferim prin orientarea conștiinței în direcții binefăcătoare, elevate, rafinate, superioare.

Efectele benefice în planul social

În cazul unei ființe echilibrate, pe lângă efectele fiziologice enumerate la începutul acestui articol, serotonina aduce o serie de beneficii în plan social, dintre care menționăm:

- Satisfacție pentru lucrurile pe care le-am realizat

- Mulțumirea și recunoștința – apreciezi ceea ce deja ai

- Aspirația către o transformare binefăcătoare continuă

- Perseverența în tot ceea ce realizezi bun și frumos

- Vitalitate – obținerea resurselor energetice necesare atingerii unui obiectiv benefic

- Acceptarea – împăcarea cu lucrurile pe care nu le putem controla

- Acceptarea de sine și încrederea în sine

- Entuziasm

- Fericire

- Erotism pur, elevat, erotic-apeal

În concluzie, direcția benefică, superioară este dată de modul în care noi ne orientăm conștiința și depinde foarte mult de deprinderea unor obiceiuri ce sunt în acord cu voia lui Dumnezeu, de generarea la nivel neuronal și cognitiv a cercurilor virtuoase (constructive, benefice) în detrimentul cercurilor vicioase. Toate acestea au ca rezultat modelarea nivelurilor de serotonină.
sursa: https://www.eruditusanimo.ro/post/serotonina-de-la-biologie-la-m%C3%A2ndrie?fbclid=IwAR1FaQd6_SKSFJ9WcWmGmhbjwsud6gXQNG9XleQZVUK-xR7GZQe1iom7fBs