• Structura proteinică nu poate fi utilizată ca atare de organism, ea trebuind să fie mai întâi descompusă în elementele constitutive simple, care se numesc aminoacizi, pentru ca organismul să o poată utiliza. Acest proces consumă energie, în loc să o genereze.
• Prin digestia şi metabolismul proteinelor se formează numeroşi acizi, inclusiv acidul uric (care provoacă guta), acidul fosforic şi acidul sulfuric. Aceşti acizi au o acţiune iritantă şi inflamatoare asupra ţesuturilor. Ei stimulează şi răspunsul nervos, ceea ce conduce la hiper- activitatea ţesuturilor.
• Proteina este un compus de azot, cu conţinut bogat în fosfor, care, consumată în cantităţi mari, va priva organismul de calciu şi de alţi electroliţi.
• Proteinele generează o mare aciditate, scăzând echilibrul pH-ului din organism. Aceasta provoacă inflamaţii ale ţesuturilor şi degradarea lor, conducând la moartea acestora.
• Proteinele nu sunt utilizate de organism drept combustibil; ele sunt blocuri de construcţie şi agenţi de transport. Când proteinele sunt descompuse până la aminoacizi prin digestie, funcţia principală pe care o îndeplinesc este creşterea şi regenerarea ţesuturilor. În afara oxigenului, zaharurile simple reprezintă principalul combustibil de care are nevoie organismul. Când încercăm să slăbim arzând proteine pe post de combustibili, această activitate va genera descompunerea grăsimilor. Din păcate, ea mai provoacă şi degradarea ţesuturilor. În acest fel, vă puteţi distruge ţesuturile hepatic, pancreatic şi renal, prin faptul că veţi arde blocurile de construcţie, în loc ca organismul să utilizeze combustibilul adecvat.
• La persoanele suferind de o slăbiciune a glandelor suprarenale, o alimentaţie bogată în proteine va obliga ficatul să producă mari cantităţi de colesterol, care va începe să formeze plăci în întregul organism, dar mai ales la nivelul sistemului vascular, al ficatului şi rinichilor. De asemenea, va fi iniţiat procesul de formare a calculozei la nivelul ficatului şi al colecistului.
• Proteinele animale putrezesc în interiorul organismului, imprimând corpului un miros specific. Aceşti produşi de putrefacţie formează o adevărată hazna încărcată de toxine, care se acumulează în intestine şi ţesuturile organismului, atât în interstiţii, cât şi în celule. Aceasta nu numai că formează un mediu de cultură propice pentru paraziţi, însă aciditatea va produce inflamaţie care blochează respiraţia celulară, conducând, în final, la moartea celulei.
• Consumul mare de proteine nu este adecvat speciei umane şi nici sănătos din punct de vedere fiziologic.
• Creşterea animalelor, ca resursă alimentară, a făcut ravagii din punct de vedere economic, ai mediului şi spiritual. Noi distrugem practic pădurile şi zonele verzi pentru a crea noi locuri de păşunat, ceea ce distruge planeta în multe privinţe. Creşterea animalelor afectează producerea oxigenului necesar vieţii, diminuează protecţia faţă de fenomenul de încălzire globală, distruge frumuseţea planetei, limitează protecţia împotriva erodării solului, diminuează recoltele de fructe şi legume, creşte cantitatea de produşi secundari toxici de provenienţă animală, reduce suprafeţele cultivabile şi nivelurile de oxigen pentru cultura cerealelor şi distruge habitatul animalelor sălbatice. Secătuim mii de hectare de teren pentru a cultiva tone de cereale cu care sunt hrănite bovinele şi alte animale de consum.
• Dietele pe bază de proteine conţin cantităţi excesive de epinefrină (adrenalină), care provoacă agresivitate, furie şi eşec funcţional la nivelul suprarenalelor celor care le consumă.
• S-a demonstrat că provoacă apariţia cancerului de colon. Sunt suspectate şi de producerea cancerului hepatic şi pancreatic. Acumularea de materii intrate în putrefacţie din sistemul limfatic este cauza posibilă care declanşează formarea limfoamelor.
• S-a constatat că în comunităţile unde se consumă multă carne, durata de viaţă este mult mai redusă. Un exemplu în acest sens îl constituie populaţia Intuit din Alaska de Nord şi Canada, în rândul căreia media de viaţă este de aproximativ cincizeci de ani.
• Carnea nu este altceva decât o concentrare de celule moarte sau agonizante, trăind într-o hazna de sânge stricat, intrat în putrefacţie. Iar oamenii numesc această hazna alimentaţie benefică.
• Carnea stimulează, irită şi inflamează organele sexuale, în special glanda prostatei, ducând astfel la apariţia prostatitei.
• În prezent, carnea animalelor de consum este încărcată cu hormoni de creştere, antibiotice, pesticide, erbicide, deşeuri nucleare, nivel crescut de adrenalină şi alte substanţe toxice preluate din poluarea atmosferică şi a solului. Toate aceste elemente sunt considerate cancerigene. La vaci, porci şi găini, incidenţa formelor de cancer este mai mare ca niciodată. Iar oamenii se hrănesc cu acestea. Unii producători de carne (fermieri sau crescători de animale) şi-au pierdut orice urmă de integritate morală şi de decenţă şi dau la tocat vacile, porcii şi găinile bolnave şi agonizante, amestecând această carne „moartă”, adeseori „bolnavă”, în hrana obişnuită a animalelor. Toate aceste practici duc la apariţia unui maladii ca „boala vacii nebune” sau boala „copita şi botul”. Constatăm cu toţii acest lucru, mai ales în Europa, unde crescătorii de animale îşi hrănesc vitele cu carne provenind de la oi moarte. Vacile sunt animale vegetariene. Nici porcii nu sunt, prin definiţie, carnivori. Aceste practici creează acidoză şi îmbolnăvesc animalele, aşa cum îi îmbolnăvesc şi pe oameni.
• Dietele cu conţinut proteinic ridicat scad nivelul de mangan din organism, ceea ce poate provoca spasme, convulsii, probleme de transmitere a impulsurilor neuronale (miastenie, S.O.B., aritmie cardiacă, inclusiv fibrilaţii, şi altele), probleme neuromusculare, boala Parkinson şi boala Lou Gehrig.
• Carnea abundă în celule roşii moarte (hemoglobină), cu conţinut mare de fier. Deşi fierul este un mineral, dacă este consumat în cantităţi excesive, va deveni nociv pentru organism, mai ales fierul ionizat (nu fierul de provenienţă vegetală). Toxicitatea fierului va produce o multitudine de reacţii organice, printre care se numără:
– scăderea nivelului de crom (necesar în afecţiunile legate de transferul de insulină);
– scăderea nivelului de zinc (necesar în producerea insulinei şi a energiei);
– lezarea ţesuturilor hepatice, pancreatice şi renale;
– scăderea nivelului de calciu şi a absorbţiei şi utilizării calciului;
– creşterea nivelului de sodiu (ceea ce va produce edeme);
– creşterea nivelului de azot şi de fosfor (ceea ce va spori acidoza);
– ameţeli, tulburări de echilibru şi stări spastice datorate scăderii nivelului de mangan;
– consumul de carne duce la creşterea tensiunii arteriale, prin retenţie de apă şi coagularea lipidelor;
– consumul de carne asociat cu aportul suplimentar de vitamina C intensifică asimilarea fierului, conducând astfel la creşterea toxicităţii fierului;
– consumul de carne roşie este asociat cu creşterea compuşilor de tip N-Nitroso din culturile de bacterii intestinale, care pot produce cancer de colon;
– consumul de carne este recunoscut a fi cauza principală care conduce în mod direct la degradarea danturii.
Acestea sunt doar câteva exemple ale cauzelor care duc la distrugerea rasei umane ca urmare a consumului ridicat de proteine animale. Trezeşte-te şi bucură-te de viaţă fără produse animale. Corpul îţi va fi recunoscător pentru ceea faci pentru el, fiindcă va scăpa de mirosul neplăcut şi va vibra de sănătate. Iubiţi-vă planeta şi animalele alături de care convieţuim.
Sursa de informare:
Robert Morse,Să traim sănătos fără toxine,Ed. Paralela 45, 2009
www.suntsanatos.ro
sursa https://terapiimasaj.blogspot.com/2012/11/riscul-dietelor-bogate-in-proteine.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu