IUBEȘTE CE CADE.

 

IUBEȘTE CE CADE.

Ne-am născut să pierdem și nu ni s-a spus niciodată.

Am fost făcuți să credem că victoria este scopul nostru: acumularea, dominarea, realizarea, cucerirea, triumfarea erau disciplina de urmat.

Dar în pierderi găsim cea mai mare bogăție.

Totul își încheie ciclul, totul se transformă, totul evoluează.

Șarpele știe acest lucru și își aruncă pielea veche pentru a-i întâmpina pe cea nouă.

Chiar și copacul știe acest lucru și își scapă frunzele pentru a face loc unei noi vieți.

Numai omul nu știe.

Și se agață cu toată puterea de ceea ce nu vrea să renunțe.

Pentru că se teme de gol, singurătate, tăcere, schimbare.

Vrea să sfideze viața și să se declare câștigătorul acestei bătălii absurde.

Câștigătorii adevărați știu să piardă.

Și găsiți în fiecare pierdere un profesor neprețuit.

Când totul se prăbușește, se întâmplă ceva magic.

Imediat, în mod neașteptat, se creează spațiu pentru noutate.

Demolările sapă în interiorul nostru, vazând molozul doare, ceea ce rămâne devine material de eliminat.

În interiorul și în afara noastră.

Dar nu există altă modalitate de a construi.

Așa că am învățat să iubesc ceea ce se prăbușește: știu că este faza necesară pentru a ajunge la o nouă construcție.

Cu iubire și lumină......

Vasile Cotlet