Zilele astea am avut un mic soc, o constientizare.
Am auzit urmatoarea formulare:
Nu toata lumea si-a castigat dreptul de a simti si trai iubirea.
Prima mea reactie: E revoltator!
“Nu toata lumea si-a castigat dreptul sa simta iubirea”
WTF!
Nu suntem toti copiii creatorului?
Nu ne-am nascut cu iubirea in noi?
Nu avem toti suflet si iubire in el?
Nu e starea noastra naturala sa fim umani, iubitori, prieteni?
Ei bine, teapa.
Ideal, teoretic, utopic da, toti avem suflet, inima, sentimente, iubire.
Dar practic?
Cata suferinta exista in fiecare om, in fiecare relatie, familie, societate?
Stiu ca cei mai multi oameni iubesc sa vada cu ochii lor ca sa creada.
Arunca un ochi in jur.
Incepand cu propriul tau suflet, cu gandurile, emotiile tale.
Cum iti explici ca niste fiinte atat de minunate cu potential atat de mare, sufera atat de mult si crapa cu potentialul in ei?
Ceva nu se potriveste.
Avem iubire teoretic, dar practic, suferim enorm.
Fiind prins de aceste ganduri, am avut un moment de AHA!
Totul a capatat sens perfect.
Comoara noastra interioara o accesam in etape.
Primesti atat cat poti duce si matematica inteligentei universale este uimitor de precisa.
Imagineaza-ti un fagure cu miere de albine.
Fiecare celula din fagure, este un dar al comorii tale interioare.
Si pe masura ce iti faci temele, lectiile de viata, munca interioara, primesti acces la mai mult din fagure.
Fagurele
este tot al tau. Nu expira, nu ti-l ia nimeni, DAR, exact ca la scoala,
inveti, traiesti, experimentezi, esuezi, reiei, si apoi dai un test.
Pici testul, repeti lectiile, dai din nou test.
Suferintele si tiparele de suferinta ce se repeta ne spun ca nu am trecut corigenta si trebuie sa mai invatam.
Si cand ai trecut testul: VICTORIE
Nu primesti note, nu te compari, nu esti in competitie.
Pur si simplu, viata ta se imbogateste cu inca o parte din comoara ta interioara.
Si
totusi, cum se face ca desi toti avem fagurele asta in noi, comoara
asta, totusi suntem atat de retardati in a accesa si folosi bogatia asta
uriasa?
Ei bine, ai auzit probabil ca exista analfabeti.
Faptul ca sunt echipati cu tot ce e nevoie sa invete sa scrie si sa citeasca, nu inseamna ca asta se va si intampla.
E nevoie de conditii si sisteme.
Profesor - manual - caiet de exercitii.
Pregateste-te sa pici in cur!
Si cu iubirea e la fel!
Te nasti cu ea in tine? Absolut.
Dar asta nu inseamna ca o vei manifesta concret si practic in viata.
E ca si cu scrisul.
E nevoie de profesor - manual - exercitii.
Ai putea spune ca atunci cand te nasti, familia e profesorul si scoala de iubire.
Hai fii sceptic, cauta dovezile concrete.
Este oare familia profesor - iti da manualul si te pune sa exersezi iubirea pana cand stii sa o folosesti?
Faptul ca te ai nascut cu iubirea in tine e fix pix. Analfabetismul emotional si spiritual e crancen.
Ai putea spune ca ai invatat in familie.
Sunt unele familii care reusesc, dar inca mult prea putine.
In familia mea nu am invatat iubirea decat intr-o masura foarte foarte mica.
Am 37 de ani si m-am intors la clasa intai a iubirii.
Sunt la lectia iubire de sine.
Si am avut la corigente de te doare mintea.
Ok.
Mergem mai departe?
Hai sa vorbim despre dreptul de a-ti trai vocatia asa cum am vorbit despre dreptul de a-ti trai iubirea si dreptul sa scrii si sa citesti.
Toate
drepturile si accesul gradat la comoara noastra interioara se castiga
iar profesorii - manualele - exerciile amplifica mult viteza de invatare
si probabil calitatea abilitatilor pe care le dezvolti.
Din experienta mea, vocatia este munca facuta cu iubire.
Daca Vocatie = Munca + Iubire, ca sa rezolvam ecuatia e nevoie sa definim munca si iubirea.
Daca
urmam firul super simplu si logic, privind suferinta oamenilor si
constatand ca multi oameni, as spune majoritatea, sunt cam corigenti la
lectia iubirii traita practic in viata de zi cu zi, as indrazni sa spun
ca :
Dreptul de a-ti trai vocatia trece prima oara prin lectia iubirii.
-
Iubirea pentru ce faci
-
Iubirea pentru cei carora vrei sa le daruiesti ceea ce stii sa faci
-
Iubirea pentru tine
-
Iubirea pentru procesul de invatare
-
Iubirea pentru lectiile invatate
-
iubirea pentru greselile si esecurile ce te formeaza
Vreau sa evit incidentul de la articolul trecut cand am scris 15 pagini de word.
Nu ne grabim niciunde si vreau sa fie o placere sa ma citesti.
Am
sa dezvolt in partea a treia a acestei serii concret si specific care-s
componentele necesare ca sa iti descoperi si traiesti vocatia.
Exista trei episoade in aceasta serie:
Acesta este primul: Ti-ai castigat dreptul sa-ti traiesti vocatia?
Al doilea: Studiu de caz - Vocatia Oxanei Novacovici - 7 ani de experimentare
Al treilea: Vocatia, munca si iubirea - solutia pe care o astepti de o viata
Sambata vine episodul 2 :)
Ti-am starnit putin curiozitatea?
Mi-ar placea sa -mi scrii doua randuri macar intr-un reply.
Vreau sa stiu daca simti ceva legat de ce ai citit, nu doar daca ai citit niste teorie rece pe care o uiti in 5 minute.
Vreau
sa ma imbunatatesc si sa fac din ceea ce scriu o experienta superba
pentru tine, asa cum e si pentru mine atunci cand scriu.
Ma ajuti?
Nu prea am sanse fara tine.
Pera Novacovici
sursa http://www.personalitatealfa.com/blog/vocatie-ti-ai-castigat-dreptul-sa-ti-traiesti-vocatia/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu