Foamea emoțională.
Asta vine din zilele în care bebelușilo
r li se dădeau acadele înmuiate în miere sau o băutură dulce pentru a-i ȚINE OCUPAȚI, să-i liniștească fără să știe dacă le face bine.
Acest obicei este întipărit în inconștientul colectiv.
În mod similar, când un copil plânge pentru că este rănit, plictisit,
furios sau agitat, i se dă dulce să mănânce/să bea lapte/ceai/apă ca să-l
liniștească.
Încă din copilărie ne-am obișnuit cu acest sistem de recompense mâncând
"orice" cu cea mai mică emoție sau frustrare.
Așa au învățat majoritatea oamenilor să se consoleze, să se răsplătească cu
mâncare.
Când ai o rană activă, resentimentele sunt motivul pentru care vei grupa
mâncarea emoțională pentru a umple nevoia de a te calma sau de a umple un gol.
Exact ca atunci când erai copil.
Doar că foamea emoțională se transformă în kilograme fizice care sunt
foarte greu de vărsat, de dat jos.
Ești îngrijorat și vrei să pui capăt acestei emoții de foamea?
Hai să vorbim despre asta.
Cu lumină și iubire.....
Vasile Cotlet

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu