Samanii din Carpati

 

Samanii din Carpati, de Ovidiu Victor Cosbuc - antropolog si saman

    ”Traim intr-o perioada critica a istoriei Umanitatii. Criza este in primul rand existentiala, iar fiinta umana a pierdut sensul vietii. Tehnologia a luat loc capacitatilor extrasensoriale ale omului ce acum depinde de altii. Pana acum o suta de ani omul mai avea posibilitatea de a se adapta naturii. In zilele noastre societatea incearca sa creeze omului noi necesitati iar fiinta umana continua sa slabeasca din punct de vedere energetic, devenind tot mai firava din punct de vedere genetic. Scoala se bazeaza pe logica si control, se insista cu formalitatiile dar tinerii ar trebui sa invete sensul vietii si sa studieze capacitatea de a supravietui in mijlocul naturii.

    Lipsesc punctele de referinta iar adevaratii maestrii sunt putini. Se traieste un stil de viata consumistic bazat pe extreme: ori dogme religiose ori materialism rigid. Insa in ultimul timp a aparut o deschidere inspre nou, inspre un tip de spiritualitate universala si inspre paranormal. Multe persoane s-au incarnat pentru a da noi puncte de referinta.

    E timpul reintoarcerii Samanilor, cei ce vin sa ne reaminteasca de originile si radacinile noastre si sunt precursorii unui timp nou, al reinnoirii spiritului.

   Cuvantul Saman este compus din doua parti: Sha – in extremul orient inseamna experienta profunda, transcendent, proba, calitate, dar, har, iar Man., manus, om, fiinta umana. Unind aceste doua parti saman inseamna Om cu experienta profunda. Pentru siberieni, tungusi, buriati, saman inseamna om ce vorbeste cu spiritele si are puterea de a vindeca. In sens ancestral, samanul este cel ce isi cunoaste propria moarte sau cel ce s-a intors din moarte.

    Samanul provine din transcendent, din puterea telurica a Pamantului mama, Glia, asa cum o defineste Eliade in Istoria religiilor. Samanul este o calitate ce se adauga persoanei umane, in urma unei chemari la care omul a raspuns. Samanul este o stare de constiinta, de simbioza cu fortele naturii. El este initiat in misterele vietii si ale mortii. Intotdeauna, originea samanului prin excelenta este ancestrala.

    Dupa cele mai vechi traditii, samanul este o fiinta de origine feminina si incarneaza Pamantul la originile sale. In perioadele cele mai vechi ale umanitatii samanul era femeia initiata in misterele vietii si ale mortii si era numita mama cea mare, bunica, femeia cea mai in varsta sau cea mai inteleapta. Statuietele Zeitei mama descoperite in Orientul Mijlociu reprezinta Samana, dar Samanul poate fi atat o femeie cat si un barbat.

    Samanul isi incepe aventura cu prima initiere ce are loc in momentul in care candidatul accepta chemarea spiritului. La scurt timp dupa aceasta acceptare el trece printr-o experienta puternica legata de transcendenta. In general, viitorul saman se simte dus de spirite in alte dimensiuni si de multe ori devorat si recompus. Dupa acest inceput, pentru ca initiere inseamna a incepe un parcurs, el invata sa se cunoasca pe sine insusi, primeste un nume nou ce reprezinta puterea sa, specializarea sa si invata sa vada dincolo de materie si sa cunoasca entitatile ce il vor ghida in viata de saman. Apoi invata care sunt instrumentele sacre de care are nevoie, cum sa le foloseasca, cuvintele de putere, riturile sacre, dar in special invata legile care guverneaza lumea si ALTARUL STRAMOSILOR. In timpul vietii sale, samanul v-a primi mai multe initieri urcand treptele samanismului. In general sunt treisprezece initieri iar marii samani le iau pe toate. Samanul se maturizeaza si isi completeaza parcursul in general in circa treizeci de ani de la prima initiere. Apogeul samanului este la circa cincizeci de ani.

    Primul loc de putere al samanului este in sine insusi, apoi el isi extinde puterea in jurul sau pe raza aurei, pe circa trei metri, cu timpul umple casa unde locuieste si apoi se extinde pe o raza de circa treisprezece metri. Tot asa mai departe, samanul isi extinde puterea asupra intregii comunitati pe care o conduce in mod spiritual iar odata cu maturitatea, aura sa ajunge pana la Orizont. Marii Samani au incorporat planeta in aura. Locul de putere pleaca din spirit, se manifesta la nivel terestru prin centrul focului sacru, iar la nivel cosmic prin soare. Intotdeauna samanul pleaca din centru, iar marele simbol al samanului este ochiul. El se incarneaza de obicei in acvila si in sarpe, iar apoi in DRAGON pentru ca ei zboara la mare inaltime, iar samanul invata ce este libertatea si ce inseamna sa vezi de sus.

    Samanul invata sa se vindece singur cu ajutorul spiritelelor ce il ghideaza, iar apoi ii va ajuta pe altii. El vindeca mai intai sufletul si apoi trupul cum facea Hristos ce era un Saman Ancestral. Samanul vindeca cu puterea spiritului ce e activ in el si impune mainile, se roaga cu putere, cere, comanda forzelor naturii, ia asupra sa raul din bolnav si il dizolva. Foloseste puterea cuvantului, a ritualului sacru, tamaierea, sunetul tamburului, puterea aurei si capacitatea de a penetra campul auric al bolnavului. Pentru saman boala este o energie externa ce a patruns in corpul cuiva sau doar un dezechilibru energetic. Samanul este capabil sa calatoreasca in lumea celui pe care vrea sa-l vindece, dar are nevoie de o motivatie si cere celui bolnav sa se reconexeze spiritului pentru ca nu exista boala decat prin pierderea centrului.

    Samanul are grija de bunastarea comunitatii, iar dupa ani si ani lasa un urmas in locul lui ce va deveni saman pentru comunitate. Atunci el incepe pregtirea finala pentru transmutare. Transmutarea are loc doar daca samanul a complectat toate cele treisprezece initieri. Dupa trecerea in cealalta dimensiune samanul va continua sa ajute comunitatea si va face parte din altarul stramosilor.

    Aici in Carpati au existat dintotdeauna samani. Ei i-au invatat pe daci ca sunt nemuritori si au pus basele Kogaiononului, locul sacru din Carpati. Vechi samani din Carpati vin din alte dimensiuni si au ramas ascunsi timp de milenii pentru ca omul s-a indepartat de natura si de viata. A ajuns momentul ca ei sa reintre in aceasta dimensiune, sa iasa din umbra si sa ajute la reinnoirea spiritului. Ei sunt stramosii dacilor, aveau ca si simbol dragonul, balaurul, semnul puterii spirituale pus sub semnul focului si au protejat acesti munti devenind gardienii Carpatilor.

    Nagual in original Nah – ka – al este un cuvant de origine pre-hindo- europeana, utilizat in special il vechea limba tamil din Shri Lanka ce utilizeaza caracterele naga si inseamna:

    Nah – camp energetic fara forma, asemeni unui nor ce indica plasma energetica ce invaluie corpul si este aura complexiva. Din punct de vedere practic nah indica emanatia ce iese din gura muribundului in timp ce acesta moare. Nah indica un camp de energie ce se poate plasma. In sens popular nah genereaza fantoma celui decedat.

    Ka – este un cuvant folosit de aproape toate marile culturi ale acestei planete, din Egipt si pana in India si Tibet si inseamna energia configurata, plasmata intr-o forma specifica, numita si corp eteric.

    Al – este radacina unui cuvant utilizat de aproape toate limbile Orientului apropiat si mijlociu si indica divinitatea.

    Cuvantul Nah-ka–al este cuvantul original. Nah-ka-al a generat o fratie ancestrala de maestri experti in tainele vietii si ale mortii, in special in deschiderea portilor dintre dimensiuni. Ei sunt gardianii portilor si detin cunoasterea ancestrala. Din acest cuvant – concept provine nagual, cuvant simplificat si adaptat limbii spaniole. Prin nagual se intelege acel aspect samanic consacrat in America Centrala si de Sud, cu precadere cel mexican si indica linia samanica specializata in calatorii eterice. Intotdeauna, nagualul e legat de explorare, de dimensiunea mayasilor si incasilor si este pragmatic, mai putin ritual. Printre cei ce au facut cunoscuta linia nagualului se numara Carlos Castaneda ce vorbeste in scrierile lui de nagualul yaqui, o traditie legata de vechia configuratie a toltecilor ce a fost regenerata si restructurata de samanul nagual don Juan Matus si grupul lui compus de 16 samani nagual.

    In Europa, nagualul nah-ka-al isi are sediul in Romania, in Carpatii din Transilvania, si are o traditie milenara desi prea putin cunoscuta. Nagualul nu si-a facut niciodata publicitate, a ramas in umbra pentru ca Umanitatea nu era pregatita sa-l experimenteze. Nah-ka-alul din Transilvania este strans legat de Annunaki ce proveneau din constelatia dragonului, mai precis din sistemul solar Alpha draconis numita si Tuban. Ei au configurat structura ancestrala a stramosilor dacilor cu semnificatia de dax, drax, dragoni si s-au conectat cu Agartha ce este zona intermediara a Planetei asa numita interfata. Nagualul nah-ka-al se bazeaza pe structura dragonului si impartaseste un cod numit codul dragonului ce se refera la parcursul unui individ ce fiind initiat devine un nagual, un corp eteric configurat si deci un gardian – explorator trans-dimensional.

    Nagualul nah-ka-al este un individ ce uneste cunostiintele samanice cu cele stiintifice. Este un om de stiinta si un mistic in acelasi timp, dar mai presus de toate este un individ pragmatic, bine organizat, disciplinat, care prefera experienta directa, vede departe si se bazeaza pe rezultatele obtinute.

    Nagualul astazi, uneste samanismul cu stiinta si in special cu fizica cuantica si este foarte putin ritual dar mult pragmatic."

- Ovidiu Victor Cosbuc - antropolog si saman

Material preluat de pe e-mail

sursa http://shamanraluca.blogspot.com/2017/03/samanii-din-carpati-de-ovidiu-victor.html