Frustrare și disperare de a nu găsi pacea interioară? Cine nu a trăit niciodată această perioadă de coborâre?

 Frustrare și disperare de a nu găsi pacea interioară?

Cine nu a trăit niciodată această perioadă de coborâre?

Simți că totul îți scapă ?

Ești un spectator al vieții tale ?

Continuă să te compari ?

Cauți o soluție în afara ta ?

Lași tristețea și inactivitatea să te zguduiască ?

Dormi ca să uiți de monotonie, pentru că, practic, nu vrei să ai o stare constantă de nefericire, depresia este atât de gravă ?

Doar că puterea interioară nu moare niciodată.

În ciuda bruiajului mental, la un moment dat chemarea forței tale interioare se manifestă și spune haide, e suficient acum, acum mișcă-ți fundul.

Depresia este stigmatizată ca o slăbiciune, o rușine, aproape o ciumă în unele cercuri.

Da, s-ar putea să te simți slabită, dar nu ești slabă.

Toată lumea s-a împiedicat sau s-a lipsit în viața lor, pentru că este uman.

Nimeni nu este indestructibil, altfel acea persoană ar fi un robot, iar roboții nu au emoții sau cele 5 simțuri, practic nu sunt ființe vii.

Chiar și animalele pot deveni deprimate, florile se pot ofili.

Depresia îți permite să te cobori în adâncul tău, să explorezi întorsăturile și întorsăturile stărilor tale de spirit, până când ajungi la fund și dai din picioare pentru a te ridica.

Această coborâre în sine este autocunoaștere, iar ascensiunea este acceptarea de sine.

Spune-ți: „Bine, am experimentat disperare, nu am mai experimentat asta până acum, acum ce mi se poate întâmpla cel mai rău?

Nu poți fi mai puternic decât după aceea, poți să iei decizii mai bune, să-ți schimbi viziunea asupra vieții, să ai noi obiective și dorințe.

Dacă asta rezonează cu tine, nu ezita să iei legătura cu mine.

Cu iubire și lumină......

Vasile Cotlet