| 
    Inventie/Descoperire  | 
   
    Autor/Inventator  | 
   
    Data
   descoperirii  | 
   
    Acceptare  | 
   
    Ce s-a
   întâmplat cu Inventatorul  | 
   
    Aplicații
   Practice  | 
  
| 
   Teoria
  geocentrică  | 
  
   Aristotel  | 
  
   Secolul IV î.Hr.  | 
  
   Acceptată timp de secole  | 
  
   A fost influent, dar punctul său
  de vedere a fost contestat ulterior.  | 
  
   Fondarea astrononomiei antice.  | 
 
| 
   Teorema
  lui Pitagora  | 
  
   Pitagora  | 
  
   Secolul VI î.Hr.  | 
  
   Acceptată devreme în geometrie  | 
  
   A fost venerat ca filozof și
  matematician.  | 
  
   Folosită în construcții și inginerie.  | 
 
| 
   Teoria
  heliocentrică  | 
  
   Nicolaus Copernicus  | 
  
   1543  | 
  
   Acceptată treptat în secolul XVII  | 
  
   A murit fără a fi condamnat, dar
  lucrările au fost criticate.  | 
  
   Fundament pentru dezvoltarea modernă
  a astrononomiei.  | 
 
| 
   Luminile
  nesfârșite ale cosmosului (inițial)  | 
  
   Giordano Bruno  | 
  
   1590  | 
  
   Condamnat pentru erezie iluzionată  | 
  
   A fost ars pe rug în 1600.  | 
  
   Conceptul de universuri infinite,
  influențând cosmologia.  | 
 
| 
   Observațiile
  astronomice  | 
  
   Galileo Galilei  | 
  
   1609  | 
  
   Acceptate treptat; a oferit argumente
  pentru teoria heliocentrică  | 
  
   A fost condamnat de Inquisitie și a
  fost pus în arest la domiciliu.  | 
  
   Îmbunătățirea telescopului a
  revoluționat observațiile astronomice, având aplicații în astronomie modernă.  | 
 
| 
   Legile
  mișcării planetare  | 
  
   Johannes Kepler  | 
  
   1609-1619  | 
  
   Acceptată treptat prin observațiile
  lui Galileo  | 
  
   A devenit un astronom respectabil,
  dar a avut dificultăți financiare.  | 
  
   Navigație și prognoza mișcărilor
  planetelor.  | 
 
| 
   Teoria
  gravitației  | 
  
   Isaac Newton  | 
  
   1687  | 
  
   Acceptată rapid  | 
  
   A devenit o figură proeminentă,
  ocupând funcții importante.  | 
  
   Bazele fizicii clasice, aplicații în
  inginerie și astronomie.  | 
 
| 
   Epistemologia
  probabilității  | 
  
   Pierre-Simon Laplace  | 
  
   1700+  | 
  
   Acceptată treptat în matematică și
  statistică  | 
  
   Laplace a devenit cunoscut ca unul
  dintre fondatorii statisticii moderne.  | 
  
   Aplicații în științele sociale,
  economice și în prognoză.  | 
 
| 
    Electrostatalității  | 
  
   Charles-Augustin de Coulomb  | 
  
   1785  | 
  
   Acceptată rapid, a devenit
  fundament pentru electricitate  | 
  
   Coulomb a fost recunoscut pentru
  contribuțiile sale, numele său având impact în fizică.  | 
  
   Designul circuitelor electrice,
  teoriile electromagnetice.  | 
 
| 
   Teoria
  mușchilor și electro-chimiei  | 
  
   Luigi Galvani, Alessandro Volta  | 
  
   1790-1800  | 
  
   Acceptată ca bază în
  bioelectricitate  | 
  
   Galvani și Volta au fost
  recunoscuți ca părinți ai electricității moderne.  | 
  
   Aplicații în medicină, neurologie,
  bioelectricitate.  | 
 
| 
   Legea
  conservării energiei  | 
  
   Julius Robert von Mayer, Hermann von
  Helmholtz  | 
  
   1800+  | 
  
   Acceptată rapid ca principiu
  fundamental în fizică  | 
  
   Mayer a fost recunoscut pentru
  contribuțiile sale în termodinamică.  | 
  
   Fiziologie, inginerie,
  termodinamică.  | 
 
| 
   Cercetări
  asupra cunoscutelor „reguli ale aurului”  | 
  
   William Thomson (Lord Kelvin)  | 
  
   1800+  | 
  
   Acceptată în inginerie și
  termodinamică  | 
  
   Kelvin a avut o carieră proeminentă
  în fizică și inginerie.  | 
  
   Aplicabil în inginerie electrică și
  termodinamică.  | 
 
| 
   Cercetările
  asupra radiațiilor electromagnetice  | 
  
   Michael Faraday  | 
  
   1800+  | 
  
   Acceptată rapid, devenind
  fundamentală în fizica electricității  | 
  
   Faraday este cunoscut ca unul dintre
  pionierii electromagnetismului.  | 
  
   Generatoare electrice,
  transformatoare și motor electric.  | 
 
| 
   Cercetările
  asupra energiilor neconvenționale  | 
  
   Nikola Tesla  | 
  
   1800-1900  | 
  
   Acceptată treptat, dar a fost
  contestată de unii contemporani  | 
  
   Tesla a avut o viață controversată; a
  murit în anonimat dar este acum venerat.  | 
  
   Tehnologii electrice, sisteme de
  energie alternativă.  | 
 
| 
   Geometria
  neeuclidiană  | 
  
   Janos Bolyai, Nikolai Lobachevsky  | 
  
   1820-1830  | 
  
   Acceptată treptat în matematică  | 
  
   Bolyai și Lobachevsky au fost
  recunoscuți pentru contribuțiile lor în geometrie.  | 
  
   Teorii geometrice care
  influențează fizica modernă și cosmologia.  | 
 
| 
   Principiile
  electromagnetismului  | 
  
   Michael Faraday  | 
  
   1831  | 
  
   Acceptată rapid, a revoluționat
  electricitatea  | 
  
   A fost recunoscut și onorat ca
  inventator și savant.  | 
  
   Tehnologii electrice, generatoare
  electrice.  | 
 
| 
   Teoria
  evoluției  | 
  
   Charles Darwin  | 
  
   1859  | 
  
   Acceptată treptat, dispute
  continue  | 
  
   Darwin a fost criticat, dar a devenit
  o figură proeminentă în biologie.  | 
  
   Teoria explicativă a evoluției
  organismelor.  | 
 
| 
   Teoria
  germenilor bolilor  | 
  
   Louis Pasteur  | 
  
   1860-1880  | 
  
   Acceptată în medicină, a
  revoluționat igiena  | 
  
   Pasteur a fost recunoscut ca un
  pionier în microbiologie.  | 
  
   Vaccinuri, metode de conservare a
  alimentelor.  | 
 
| 
   Teoria
  electromagnetismului  | 
  
   James Clerk Maxwell  | 
  
   1864  | 
  
   Acceptată treptat  | 
  
   A fost recunoscut, dar a avut o
  carieră lungă înainte de succes complet.  | 
  
   Tehnologia comunicațiilor,
  electricitate, și magnetism.  | 
 
| 
   Descoperiri
  in domeniul geneticii  | 
  
   Gregor Mendel  | 
  
   1865  | 
  
   Acceptată treptat, abia în secolul
  XX  | 
  
   Mendel este considerat părintele
  geneticii moderne.  | 
  
   Legile moștenirii genetice,
  biotehnologie.  | 
 
| 
   Teoria
  piezoelectricității  | 
  
   Pierre și Jacques Curie  | 
  
   1880  | 
  
   Acceptată ca o proprietate fizică
  importantă  | 
  
   Curie au revoluționat domeniul
  fiziologiei prin studiile lor.  | 
  
   Tehnologii de senzori, microfon,
  aplicabil în electronică.  | 
 
| 
   Descoperirea
  radiației electromagnetice  | 
  
   Heinrich Hertz  | 
  
   1887  | 
  
   Acceptată treptat în comunitatea
  științifică  | 
  
   Hertz a murit tânăr, dar
  descoperirile sale au avut un impact major.  | 
  
   Tehnologii wireless, comunicații radio,
  dezvoltarea tehnologiei wireless.  | 
 
| 
   Descoperirea
  neuronului  | 
  
   Santiago Ramón y Cajal  | 
  
   1891  | 
  
   Acceptată treptat  | 
  
   Cajal a câștigat Premiul Nobel în
  1906.  | 
  
   Cercetări în neurologie și medicină.  | 
 
| 
   Influența
  radiației ultraviolete  | 
  
   Wilhelms Röntgen  | 
  
   1895  | 
  
   Acceptată rapid  | 
  
   A câștigat Premiul Nobel în 1901.  | 
  
   Tehnici de imagistică medicală,
  raze X.  | 
 
| 
   Principiul
  de funcționare a radioactivității  | 
  
   Henri Becquerel  | 
  
   1896  | 
  
   Acceptată rapid, având un impact
  semnificativ  | 
  
   Becquerel a câștigat Premiul Nobel
  în 1903.  | 
  
   Medicina nucleară, uz medical,
  tratamente oncologice.  | 
 
| 
   Descoperirea
  electronului  | 
  
   J.J. Thomson  | 
  
   1897  | 
  
   Acceptată rapid  | 
  
   A câștigat Premiul Nobel, fiind un
  pionier în fizica atomică.  | 
  
   Dispozitive electronice, cercetări
  în fizica materialelor.  | 
 
| 
   Radioactivitatea  | 
  
   Marie Curie  | 
  
   1898  | 
  
   Acceptată după controverse
  inițiale  | 
  
   A câștigat Premiul Nobel și
  recunoaștere internațională.  | 
  
   Tratamentul cancerului, date
  despre elemente radioactive.  | 
 
| 
   Cercetările
  asupra câmpurilor cuantice  | 
  
   Fisicieni teoretici  | 
  
   1900+  | 
  
   Acceptate în special prin timpul
  anilor 70-80  | 
  
   Aceștia au influențat profund fizica
  modernă; mulți au câștigat premii.  | 
  
   Aplicații în tehnologia  | 
 
| 
   Cercetările
  asupra reacțiilor chimice  | 
  
   Robert H. P. K. P. B. H. D. H.
  ...?  | 
  
   1900+  | 
  
   Acceptată rapid în chimie  | 
  
   Autorii variate care au contribuit
  la înțelegerea reacțiilor chimice.  | 
  
   Aplicații în chimie industrială,
  chimie organică.  | 
 
| 
   Teoria
  gravitației cuantice  | 
  
   Diverse cercetători  | 
  
   1900+  | 
  
   Încă în dezvoltare și disputată  | 
  
   Există mai mulți cercetători
  implicați, fără o persoană individuală recunoscută.  | 
  
   Teorii despre unificarea forțelor,
  studii cosmologice.  | 
 
| 
   Mecanica
  cuantică  | 
  
   Max Planck, Niels Bohr Erwin
  Schrödinger  | 
  
   1900-1920  | 
  
   Acceptată ca baza fizicii moderne  | 
  
   Planck a câștigat Premiul Nobel în
  1918.  | 
  
   Tehnologii precum laserele,
  microprocesoarele.  | 
 
| 
   Efectul
  fotoelectric  | 
  
   Albert Einstein  | 
  
   1905  | 
  
   Acceptată rapid în teoria cuantică  | 
  
   A câștigat Premiul Nobel pentru
  efectul fotoelectric în 1921.  | 
  
   Tehnologii bazate pe convertirea
  luminii în electricitate; aplicații în panouri solare.  | 
 
| 
   Teoria
  relativității  | 
  
   Albert Einstein  | 
  
   1905 (specială), 1915 (generală)  | 
  
   Acceptată treptat, a revoluționat
  fizica  | 
  
   A devenit un simbol al științei,
  câștigând Premiul Nobel.  | 
  
   Tehnologiile GPS, cosmologia
  modernă.  | 
 
| 
   Modelul
  atomului cu nucleu  | 
  
   Ernest Rutherford  | 
  
   1911  | 
  
   Acceptată treptat, a revoluționat
  înțelegerea atomului  | 
  
   A devenit un nume proeminent în
  fizica atomică.  | 
  
   Studiile de chimie și fizică,
  tehnologia nucleară.  | 
 
| 
   Cercetarea
  radiației cosmice  | 
  
   Victor Hess  | 
  
   1912  | 
  
   Acceptată pe baza observațiilor și
  experimentelor  | 
  
   Hess a câștigat Premiul Nobel
  pentru fizica în 1936.  | 
  
   Teorii despre radiația cosmică;
  impact asupra astrofizicii.  | 
 
| 
   Cercetările
  relativiste asupra gravitației  | 
  
   Albert Einstein  | 
  
   1915  | 
  
   Acceptată treptat, a revoluționat
  fizica  | 
  
   A devenit simbol al științei,
  recunoscut pe scară largă.  | 
  
   Controlul sateliților, cosmologie
  modernă.  | 
 
| 
   Fizica
  cuantică și chimia modernă  | 
  
   Niels Bohr, Erwin Schrödinger  | 
  
   1920-1930  | 
  
   Acceptată ca fundamentă în fizica
  modernă  | 
  
   Bohr și Schrödinger au câștigat
  Premiul Nobel.  | 
  
   Tehnologii ale energiei și
  aplicații în semiconductoare.  | 
 
| 
   Teoria
  câmpului unificat  | 
  
   Albert Einstein, unii tineri
  cercetători  | 
  
   1920-1940  | 
  
   Încă în dezvoltare, provocând
  multe discuții  | 
  
   Teoria nu a fost complet acceptată în
  timpul vieții lui Einstein.  | 
  
   Teorii despre unificarea forțelor
  fundamentale.  | 
 
| 
   Principiul
  dualității undă-particulă  | 
  
   Louis de Broglie  | 
  
   1924  | 
  
   Acceptată în fizica cuantică  | 
  
   De Broglie a câștigat Premiul Nobel
  în 1929.  | 
  
   Fundamentele tehnologiilor
  cuantice, electroni în mic mic de laborator.  | 
 
| 
   Principiul
  incertitudinii(teoria
  cuantică)  | 
  
   Werner Heisenberg  | 
  
   1927  | 
  
   Acceptată în cadrul fizicii cuantice,
  dar cu multe dezbateri  | 
  
   A câștigat Premiul Nobel și a devenit
  o figură importantă în fizica cuantică. Premiul
  Nobel pentru fizică în 1932  | 
  
   Teoria quantică, tehnologiile moderne
  în fizica subatomică. Examinarea comportamentului particulelor la nivel
  subatomic  | 
 
| 
   Teoria
  Big Bang-ului  | 
  
   Georges Lemaître  | 
  
   1927  | 
  
   Acceptată treptat, revoluționând
  cosmologia  | 
  
   Lemaître a fost recunoscut ca
  „părintele teoriei Big Bang.”  | 
  
   Cosmologie, studii despre originea
  universului.  | 
 
| 
   Principiul
  incertitudinii  | 
  
   Werner Heisenberg  | 
  
   1927  | 
  
   Adoptat ca principiu fundamental în
  fizica cuantică  | 
  
   Semnificativ pentru înțelegerea
  fenomenelor subatomice, a câștigat Premiul Nobel.  | 
  
   Tehnologia semiconductorilor,
  calcul cuantum.  | 
 
| 
   Teoria
  Big Bang-ului  | 
  
   Georges Lemaître  | 
  
   1927  | 
  
   Acceptată în cosmologie modernă  | 
  
   Lemaître a fost recunoscut ca
  „părintele teoriei Big Bang.”  | 
  
   Cosmologie, studii despre originea
  universului.  | 
 
| 
   Cercetarea
  în fizica cuantică  | 
  
   Paul Dirac  | 
  
   1928  | 
  
   Acceptată, contribuții esențiale
  în teorie  | 
  
   Dirac a câștigat Premiul Nobel,
  influențând fizica teoretică.  | 
  
   Campuri electrice și magnetice,
  modele teoretice.  | 
 
Teorii
  despre particule fermionice  | 
  
   Dirac  | 
  
   1928  | 
  
   Acceptată rapid, având un impact
  major în fizică  | 
  
   Dirac a câștigat Premiul Nobel în
  1933.  | 
  
   Studiile de fizică teoretică,
  cercetarea particulelor.  | 
 
| 
   Descoperirea neutronului  | 
  
   James
  Chadwick  | 
  
   1932  | 
  
   Acceptată
  rapid  | 
  
   A câștigat
  Premiul Nobel pentru descoperirea sa.  | 
  
   Fizica
  nucleară, energie nucleară.  | 
 
| 
   Radiozile
  mari  | 
  
   Frits Zernike  | 
  
   1932  | 
  
   Acceptată ca parte fundamentală în
  microscopie  | 
  
   Zernike a câștigat Premiul Nobel
  în 1953.  | 
  
   Tehnici avansate in microscopia și
  imagistica moleculară.  | 
 
| 
   Cercetări
  de sinteză nucleară  | 
  
   Leo Szilard  | 
  
   1934  | 
  
   Acceptată ca parte din evoluția
  fizicii nucleare  | 
  
   Szilard a fost activ în proiecte
  de cercetare și a avut un impact asupra dezvoltării energiei nucleare.  | 
  
   Energetica nucleară, dezvoltarea
  bombelor atomice.  | 
 
| 
   Cercetările
  asupra reacțiilor nucleare  | 
  
   Enrico Fermi  | 
  
   1934-1940  | 
  
   Acceptată rapid ca importantă
  pentru fizica nucleară  | 
  
   Fermi a câștigat Premiul Nobel pentru
  fizică în 1938.  | 
  
   Energia nucleară, dezvoltarea
  bombelor atomice.  | 
 
| 
   Descoperirea
  muonului  | 
  
   Carl D. Anderson  | 
  
   1936  | 
  
   Acceptată rapid în fizica
  particulelor  | 
  
   A câștigat Premiul Nobel pentru
  fizică în 1936.  | 
  
   Studiile de fizică fundamentală,
  cercetări în particule instabile.  | 
 
| 
   Descoperirile
  asupra particulelor subatomice  | 
  
   Carl Anderson, etc.  | 
  
   1936-1940  | 
  
   Acceptate rapid pe baza
  experimentelor cu particule  | 
  
   Anderson a câștigat Premiul Nobel
  în 1936 pentru descoperirea muonilor, un tip de particulă subatomică.  | 
  
   Progrese în fizica particulelor,
  aplicații în medicina nucleară și tehnologia de cercetare.  | 
 
| 
   Teoria
  cuantică a câmpului  | 
  
   Richard Feynman, etc.  | 
  
   1940-1950  | 
  
   Acceptată treptat în cadrul
  fizicii teoretice  | 
  
   Feynman a câștigat Premiul Nobel
  și a devenit cunoscut ca educator.  | 
  
   Tehnologii moderne în fizica
  particulelor.  | 
 
| 
   Fizica
  particulelor  | 
  
   Richard Feynman  | 
  
   1940-1960  | 
  
   Acceptată ca parte din fizica modernă  | 
  
   Feynman a câștigat Premiul Nobel,
  stimulator pentru educația în știință.  | 
  
   Tehnologii nucleare,
  acceleratoarele de particule.  | 
 
| 
   Teoria
  cuantică a câmpurilor  | 
  
   Richard Feynman, Julian Schwinger,
  Tomonaga  | 
  
   1940-1960  | 
  
   Acceptată pe larg și dezvoltată  | 
  
   Feynman a câștigat Premiul Nobel în
  1965., iar contribuțiile lor au fost esențiale în fizica modernă.  | 
  
   Tehnologii de comunicație, tehnologii
  bazate pe interacțiuni dintre particule.  | 
 
| 
   Reactori
  nucleari  | 
  
   Enrico Fermi  | 
  
   1942  | 
  
   Acceptată rapid, construind baza
  fizicii nucleare  | 
  
   Fermi a devenit o figură
  proeminentă, continuând cercetările în domeniu.  | 
  
   Energia nucleară, cercetare
  medicală.  | 
 
| 
   Proiectul
  Manhattan (bomba atomică)  | 
  
   Oppenheimer, Szilard, Fermi, etc.  | 
  
   1945  | 
  
   Acceptată ca un salt tehnologic
  major  | 
  
   Oppenheimer a fost supus la o
  investigație politică după război; unii cercetători au fost persecutați.  | 
  
   Energie nucleară, aplicații în
  militară.  | 
 
| 
   Teoria
  informației  | 
  
   Claude Shannon  | 
  
   1948  | 
  
   Acceptată lent în electronică și
  telecomunicații  | 
  
   Shannon este cunoscut ca „părintele
  teoriei informației.”  | 
  
   Tehnologiile de comunicație,
  criptografie.  | 
 
| 
   Teoria
  straturilor de energie  | 
  
   Robert F. F. Feynman  | 
  
   1950-1980  | 
  
   Acceptată treptat în MTC (Teoria
  câmpului cuantic)  | 
  
   Contribuții semnificative în
  fizica particulelor.  | 
  
   Tehnologiile cuantice, cercetare în
  fizica fundamentală.  | 
 
| 
   Teorema
  fermionică  | 
  
   Richard Feynman  | 
  
   1950  | 
  
   Acceptată în fizica cuantică  | 
  
   Feynman a câștigat Premiul Nobel,
  fiind apreciat ca unul dintre cei mai influenți fizicieni.  | 
  
   Tehnologii cuantice, computere
  cuantice viitoare.  | 
 
| 
   Cercetările
  asupra ADN-ului  | 
  
   James Watson, Francis Crick,
  Rosalind Franklin  | 
  
   1953  | 
  
   Acceptată rapid, dar aceasta a
  fost subestimată  | 
  
   Watson și Crick au câștigat
  Premiul Nobel în 1962, Rosalind Franklin fiind subestimată.  | 
  
   Biotehnologie, medicina genetică, inginerie
  genetică.  | 
 
| 
   Simetria și
  grupa de simetrii  | 
  
   Yang-Mills  | 
  
   1954  | 
  
   Acceptată, dar a avut dificultăți
  inițiale  | 
  
   A câștigat Premiul Nobel.  | 
  
   Teoria câmpului unificat, fizica
  particulelor.  | 
 
| 
   Cercetările
  privind neutrino  | 
  
   Clyde Cowan și Frederick Reines  | 
  
   1956  | 
  
   Acceptată după experimentele
  anilor 1950-1960  | 
  
   Reines a câștigat Premiul Nobel în
  1995.  | 
  
   Studiile despre univers, particule
  subatomice, energii nucleare. Aplicații în astrofizică, studiu asupra
  energiei nucleare.  | 
 
| 
   Găurile
  negre  | 
  
   John Archibald Wheeler  | 
  
   1960  | 
  
   Acceptată ca teorie cosmologică
  majoră  | 
  
   Wheeler este considerat un pionier
  în studiile despre găurile negre.  | 
  
   Studii de astrofizică, cosmologie,
  înțelegerea universului.  | 
 
Cercetări
  asupra forței gravitaționale  | 
  
   John Archibald Wheeler  | 
  
   1960  | 
  
   Acceptată ca bază pentru studiile
  gravitației  | 
  
   Wheeler a fost recunoscut pentru
  contribuțiile sale importante în domeniul astrofizicii.  | 
  
   Studiile despre găurile negre și
  gravitația.  | 
 
| 
   Deschiderea
  negruților  | 
  
   John Archibald Wheeler  | 
  
   1960-1970  | 
  
   Acceptată în astrofizică, dar cu
  multe controverse  | 
  
   Recunoscut ca un lider de gândire în
  domeniul astrofizicii.  | 
  
   Studiile despre găuri negre și
  cosmologie.  | 
 
| 
   Cercetările
  asupra excitonilor  | 
  
   De exemplu, în domenii de cercetare
  recente  | 
  
   1960-2000  | 
  
   Acceptată treptat în fizica
  solidelor  | 
  
   Cercetările continuă, dar nu au avut
  o recunoaștere semnificativă similară altor descoperiri.  | 
  
   Tehnologii optice, dezvoltarea
  materialelor semiconductoare.  | 
 
| 
   Cercetările
  asupra particulelor Higgs  | 
  
   Peter Higgs  | 
  
   1960  | 
  
   Confirmarea prin experimente la CERN
  în 2012  | 
  
   Higgs a câștigat Premiul Nobel
  pentru fizică în 2013.  | 
  
   Modelul standard al fizicii
  particulelor, descoperirea bosonului Higgs, influențând cercetările în fizica
  fundamentală. Teoria câmpului Higgs, fizica particulelor.  | 
 
| 
   Geometria
  spațială  | 
  
   Roy P. Kerr  | 
  
   1963  | 
  
   Acceptată în matematică și
  astrofizică  | 
  
   Kerr este recunoscut pentru lucrarea
  sa despre găurile negre rotative.  | 
  
   Studiile despre găurile negre și
  cosmologie.  | 
 
| 
   Găurile
  negre rotative  | 
  
   Roy Kerr  | 
  
   1963  | 
  
   Acceptată ca un concept
  fundamental în astrofizică  | 
  
   Kerr este recunoscut pentru lucrarea
  despre găurile negre rotative.  | 
  
   Studiile astrofizice și
  cosmologice moderne.  | 
 
| 
   Particule
  subatomice și fizica particulelor  | 
  
   Murray Gell-Mann  | 
  
   1964  | 
  
   Acceptată treptat, a câștigat
  recunoaștere largă  | 
  
   A câștigat Premiul Nobel.  | 
  
   Modelul standard al fizicii
  particulelor.  | 
 
| 
   Teoria
  particulelor fundamentale  | 
  
   Murray Gell-Mann  | 
  
   1964  | 
  
   Acceptată în cadrul fizicii
  particulelor  | 
  
   Gell-Mann a câștigat Premiul Nobel
  în 1969.  | 
  
   Modelul standard al fizicii
  particulelor.  | 
 
| 
   Teorema
  noționale  | 
  
   John Bell  | 
  
   1964  | 
  
   Acceptată, fundamentală în
  înțelegerea mecanicii cuantice  | 
  
   A influențat profund fizica
  teoretică; nu a câștigat Nobelul, dar este recunoscut pentru contribuțiile
  sale.  | 
  
   Experimente de testare a filozofiei
  cuantice, aplicații în criptografia cuantică.  | 
 
| 
   Teoria
  quark-cilor  | 
  
   Murray Gell-Mann  | 
  
   1964  | 
  
   Acceptată pe larg în fizica
  particulelor  | 
  
   A câștigat Premiul Nobel în 1969
  pentru contribuțiile sale.  | 
  
   Modelul standard al fizicii
  particulelor.  | 
 
| 
   Teoriile
  despre gravitație  | 
  
   Roger Penrose  | 
  
   1965  | 
  
   Acceptată treptat  | 
  
   A câștigat Premiul Nobel pentru
  fizică în 2020.  | 
  
   Cosmologie, astrofizică, și
  studiul găurilor negre.  | 
 
| 
   Teorema
  despre găurile negre  | 
  
   Roger Penrose  | 
  
   1965  | 
  
   Acceptată în astrofizică
  contemporană  | 
  
   Penrose a câștigat Premiul Nobel
  pentru fizică în 2020.  | 
  
   Studiile astrofizice moderne,
  înțelegerea universului și gravitației.  | 
 
| 
   Teoria
  stringărilor  | 
  
   Gabriele Veneziano, et al.  | 
  
   1968  | 
  
   Acceptată treptat în rândul
  fizicienilor  | 
  
   Cunoaștere acum recunoscută, cu
  impact major în fizica teoretică modernă.  | 
  
   Posibilitatea unui cadru teoretic
  unificat în cosmologie.  | 
 
| 
   Cercetările
  privind cristalele lichide  | 
  
   George Heilmeier  | 
  
   1968  | 
  
   Acceptată rapid pentru aplicațiile
  sale în tehnologie  | 
  
   Heilmeier a fost apreciat pentru
  inovațiile sale în tehnologia de afișare.  | 
  
   Televizoare LCD, ecrane de computer,
  dispozitive mobile.  | 
 
| 
   Cercetările
  privind sistemele biologice  | 
  
   Ludwig von Bertalanffy  | 
  
   1968  | 
  
   Acceptată, devenind importantă în
  biologie și ecologie  | 
  
   Bertalanffy a fost un pionier în
  biologia sistemică.  | 
  
   Ecologie, biologie evolutivă,
  dezvoltarea sistemelor biologice.  | 
 
| 
   Teoria
  unificată a forțelor  | 
  
   Abdus Salam, Weinberg, Glashow  | 
  
   1970  | 
  
   Acceptată ca bază a modelului
  standard  | 
  
   Toți au câștigat Premiul Nobel pentru
  lucrările lor.  | 
  
   Furnizarea unei teme pentru
  studiile de fizică particule.  | 
 
| 
   Cercetarea
  asupra radiației cosmice  | 
  
   Vera Rubin  | 
  
   1970  | 
  
   Acceptată, dar cu controverse  | 
  
   Rubin a devenit o figură
  remarcabilă în astronomia modernă, fiind recunoscută pentru contribuțiile
  sale.  | 
  
   Studiile despre materia întunecată
  și cosmologia.  | 
 
| 
   Cercetări
  asupra găurilor negre  | 
  
   Stephen Hawking  | 
  
   1970  | 
  
   Acceptată treptat în cosmologia  | 
  
   Hawking a devenit o figură
  cunoscută în știință, scriind cărți populare.  | 
  
   Teorii despre univers, studii
  astrofizice.  | 
 
| 
   Teorema
  lui Hawkings despre radiația Hawking  | 
  
   Stephen Hawking  | 
  
   1974-1975  | 
  
   Acceptată treptat, a revoluționat
  astrofizica  | 
  
   A devenit o figură emblematică în
  cosmologie.  | 
  
   Studiul negruților, cosmologie și
  astrofizică.  | 
 
| 
   Teoriile
  despre cosmolologie  | 
  
   Alan Guth  | 
  
   1980  | 
  
   Acceptate, teoria expansiunii
  accelerate  | 
  
   Recunoscut pentru scopul său
  revoluționar în cosmolologie.  | 
  
   Universul în expansiune, studii
  cosmologice moderne.  | 
 
| 
   Cercetările
  asupra gazelor cu efect de seră  | 
  
   James Hansen  | 
  
   1980  | 
  
   Acceptată treptat în comunitatea
  științifică  | 
  
   Hansen este recunoscut ca un activist
  în problemele schimbărilor climatice.  | 
  
   Politicile de mediu, strategii de
  combatere a schimbărilor climatice.  | 
 
| 
   Teoria
  multiversului  | 
  
   Multiple contribuții  | 
  
   1980-1990  | 
  
   În continuare controversată și
  dezbătută  | 
  
   Gândiri revoluționare au venit din
  partea unor fizicieni ca Max Tegmark și Brian Greene.  | 
  
   Studii teoretice despre universuri
  paralele și perspective asupra realității.  | 
 
| 
   Teoria
  corzilor  | 
  
   Edward Witten  | 
  
   1980-1990  | 
  
   Încă în dezvoltare, dar influentă Acceptată
  în rândul fizicii teoretice. Contestată, dar promițătoare  | 
  
   Witten a câștigat Premiul Fields
  și este recunoscut pentru contribuțiile sale la fizica teoretică.  | 
  
   Propune unificarea forțelor
  fundamentale, teoretizează despre structura universului. Minte fizicii, cosmologie.  | 
 
| 
   Cercetarea
  asupra particulelor elementare  | 
  
   Edward Witten  | 
  
   1980-1990  | 
  
   Acceptată în sfera teoriei corzilor  | 
  
   Witten este respectat în comunitatea
  științifică, fiind premiat cu Premiul Fields.  | 
  
   Propunerea unei teorii unificate în fizica
  fundamentală.  | 
 
| 
   Teoria
  sistemelor complexe  | 
  
   Multiple contribuții  | 
  
   1980-1990  | 
  
   Acceptată ca un nou domeniu de studiu  | 
  
   Diversi cercetători au contribuit,
  fără o individualizare clară.  | 
  
   Înțelegerea dinamicii sistemelor
  naturale și sociale.  | 
 
| 
   O teoria a
  totului (TOE)  | 
  
   Stephen Hawking  | 
  
   1980-1990 (concept)  | 
  
   În continuare controversată și în
  dezvoltare  | 
  
   Hawking este recunoscut ca un lider
  în cosmologie, cu un impact semnificativ asupra științei.  | 
  
   Teorii despre univers, unificarea
  forțelor fundamentale.  | 
 
| 
   Cercetarea
  în domeniul cronicilor cosmice  | 
  
   David Deutsch  | 
  
   1985  | 
  
   Acceptată ca parte din discuții
  despre multivers  | 
  
   Deutsch este cunoscut pentru
  contribuțiile sale în fizica cuantică.  | 
  
   Teorii ale multiversului, explorări
  cosmologice.  | 
 
| 
   Cercetările
  asupra cuanticilor de gravitate  | 
  
   Diverse personalități în ultima vreme  | 
  
   1990-2000  | 
  
   Încă în curs de dezvoltare și
  acceptare  | 
  
   Nu există un singur inventator,
  dar mulți cercetători de marcă contribuie.  | 
  
   Jucând un rol în teorie
  gravitațională și cosmologie.  | 
 
| 
   Teorii
  asupra energiei întunecate  | 
  
   Multiple contribuții  | 
  
   1998  | 
  
   Acceptată ca parte a cosmologiei
  moderne  | 
  
   Persistă analiza și studiul
  energiei întunecate de către cercetători din diverse colțuri ale lumii.  | 
  
   Studii cosmologice, explicații
  despre expansiunea universului.  | 
 
| 
   Tehnologia
  de descoperire a ADN-ului  | 
  
   Craig Venter, Paul S. R. K.  | 
  
   2000  | 
  
   Acceptată rapid în genomica  | 
  
   Venter este recunoscut pentru
  contribuțiile sale la secvențializarea genomului uman.  | 
  
   Medicina personalizată, ingineria
  genetică.  | 
 
| 
   Smartphones
  și tehnologia mobilă  | 
  
   Multe companii și inventatori  | 
  
   2000  | 
  
   Acceptată rapid, devenind
  omniprezentă  | 
  
   Invențiile individuale au fost recunoscute,
  dar dezvoltarea a venit de la multe echipe.  | 
  
   Comunicații, viața de zi cu zi,
  internet mobil.  | 
 
| 
   Cercetările
  privitoare la ADN și biotehnologie  | 
  
   Jennifer Doudna & Emmanuelle
  Charpentier  | 
  
   2012  | 
  
   Acceptată rapid după CRISPR-Cas9
  gene editing  | 
  
   Doudna și Charpentier au câștigat
  Premiul Nobel pentru chimie în 2020.  | 
  
   Ingineria genetică, terapii
  genetice, biotehnologie.  | 
 
| 
   Descoperirea
  bosonului/ particula Higgs,  câmpului
  Higgs  | 
  
   Peter Higgs și colaboratorii  | 
  
   2012  | 
  
   Confirmată prin experimente la
  CERN  | 
  
   Higgs a câștigat Premiul Nobel
  pentru fizică în 2013.  | 
  
   Modelul standard al fizicii
  particulelor, contribuții la înțelegerea masei particulelor.  | 
 
| 
   Teoria
  cuantică a câmpurilor  | 
  
   Richard Feynman, et al.  | 
  
   Anii 1950  | 
  
   Acceptată și adoptată rapid în
  studiile de fizică  | 
  
   Feynman a câștigat Premiul Nobel;
  lucrarea sa a fost fundamentală pentru fizica modernă.  | 
  
   Tehnologii moderne în fizica
  particulelor.  | 
 
Concluzie
Această listă oferă o privire
generală asupra diversității descoperirilor științifice și dificultăților
întâmpinate de cercetători în obținerea unei recunoașteri și acceptări. Multe
dintre aceste idei, în special cele revoluționare, au fost contestate, iar
invențiile și teoretizările din care provin continuă să aibă un impact
semnificativ asupra științei și societății moderne.
Articol realizat de Cristina Rusu-Marian

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu