Inventie/Descoperire |
Autor/Inventator |
Data
descoperirii |
Acceptare |
Ce s-a
întâmplat cu Inventatorul |
Aplicații
Practice |
Teoria
geocentrică |
Aristotel |
Secolul IV î.Hr. |
Acceptată timp de secole |
A fost influent, dar punctul său
de vedere a fost contestat ulterior. |
Fondarea astrononomiei antice. |
Teorema
lui Pitagora |
Pitagora |
Secolul VI î.Hr. |
Acceptată devreme în geometrie |
A fost venerat ca filozof și
matematician. |
Folosită în construcții și inginerie. |
Teoria
heliocentrică |
Nicolaus Copernicus |
1543 |
Acceptată treptat în secolul XVII |
A murit fără a fi condamnat, dar
lucrările au fost criticate. |
Fundament pentru dezvoltarea modernă
a astrononomiei. |
Luminile
nesfârșite ale cosmosului (inițial) |
Giordano Bruno |
1590 |
Condamnat pentru erezie iluzionată |
A fost ars pe rug în 1600. |
Conceptul de universuri infinite,
influențând cosmologia. |
Observațiile
astronomice |
Galileo Galilei |
1609 |
Acceptate treptat; a oferit argumente
pentru teoria heliocentrică |
A fost condamnat de Inquisitie și a
fost pus în arest la domiciliu. |
Îmbunătățirea telescopului a
revoluționat observațiile astronomice, având aplicații în astronomie modernă. |
Legile
mișcării planetare |
Johannes Kepler |
1609-1619 |
Acceptată treptat prin observațiile
lui Galileo |
A devenit un astronom respectabil,
dar a avut dificultăți financiare. |
Navigație și prognoza mișcărilor
planetelor. |
Teoria
gravitației |
Isaac Newton |
1687 |
Acceptată rapid |
A devenit o figură proeminentă,
ocupând funcții importante. |
Bazele fizicii clasice, aplicații în
inginerie și astronomie. |
Epistemologia
probabilității |
Pierre-Simon Laplace |
1700+ |
Acceptată treptat în matematică și
statistică |
Laplace a devenit cunoscut ca unul
dintre fondatorii statisticii moderne. |
Aplicații în științele sociale,
economice și în prognoză. |
Electrostatalității |
Charles-Augustin de Coulomb |
1785 |
Acceptată rapid, a devenit
fundament pentru electricitate |
Coulomb a fost recunoscut pentru
contribuțiile sale, numele său având impact în fizică. |
Designul circuitelor electrice,
teoriile electromagnetice. |
Teoria
mușchilor și electro-chimiei |
Luigi Galvani, Alessandro Volta |
1790-1800 |
Acceptată ca bază în
bioelectricitate |
Galvani și Volta au fost
recunoscuți ca părinți ai electricității moderne. |
Aplicații în medicină, neurologie,
bioelectricitate. |
Legea
conservării energiei |
Julius Robert von Mayer, Hermann von
Helmholtz |
1800+ |
Acceptată rapid ca principiu
fundamental în fizică |
Mayer a fost recunoscut pentru
contribuțiile sale în termodinamică. |
Fiziologie, inginerie,
termodinamică. |
Cercetări
asupra cunoscutelor „reguli ale aurului” |
William Thomson (Lord Kelvin) |
1800+ |
Acceptată în inginerie și
termodinamică |
Kelvin a avut o carieră proeminentă
în fizică și inginerie. |
Aplicabil în inginerie electrică și
termodinamică. |
Cercetările
asupra radiațiilor electromagnetice |
Michael Faraday |
1800+ |
Acceptată rapid, devenind
fundamentală în fizica electricității |
Faraday este cunoscut ca unul dintre
pionierii electromagnetismului. |
Generatoare electrice,
transformatoare și motor electric. |
Cercetările
asupra energiilor neconvenționale |
Nikola Tesla |
1800-1900 |
Acceptată treptat, dar a fost
contestată de unii contemporani |
Tesla a avut o viață controversată; a
murit în anonimat dar este acum venerat. |
Tehnologii electrice, sisteme de
energie alternativă. |
Geometria
neeuclidiană |
Janos Bolyai, Nikolai Lobachevsky |
1820-1830 |
Acceptată treptat în matematică |
Bolyai și Lobachevsky au fost
recunoscuți pentru contribuțiile lor în geometrie. |
Teorii geometrice care
influențează fizica modernă și cosmologia. |
Principiile
electromagnetismului |
Michael Faraday |
1831 |
Acceptată rapid, a revoluționat
electricitatea |
A fost recunoscut și onorat ca
inventator și savant. |
Tehnologii electrice, generatoare
electrice. |
Teoria
evoluției |
Charles Darwin |
1859 |
Acceptată treptat, dispute
continue |
Darwin a fost criticat, dar a devenit
o figură proeminentă în biologie. |
Teoria explicativă a evoluției
organismelor. |
Teoria
germenilor bolilor |
Louis Pasteur |
1860-1880 |
Acceptată în medicină, a
revoluționat igiena |
Pasteur a fost recunoscut ca un
pionier în microbiologie. |
Vaccinuri, metode de conservare a
alimentelor. |
Teoria
electromagnetismului |
James Clerk Maxwell |
1864 |
Acceptată treptat |
A fost recunoscut, dar a avut o
carieră lungă înainte de succes complet. |
Tehnologia comunicațiilor,
electricitate, și magnetism. |
Descoperiri
in domeniul geneticii |
Gregor Mendel |
1865 |
Acceptată treptat, abia în secolul
XX |
Mendel este considerat părintele
geneticii moderne. |
Legile moștenirii genetice,
biotehnologie. |
Teoria
piezoelectricității |
Pierre și Jacques Curie |
1880 |
Acceptată ca o proprietate fizică
importantă |
Curie au revoluționat domeniul
fiziologiei prin studiile lor. |
Tehnologii de senzori, microfon,
aplicabil în electronică. |
Descoperirea
radiației electromagnetice |
Heinrich Hertz |
1887 |
Acceptată treptat în comunitatea
științifică |
Hertz a murit tânăr, dar
descoperirile sale au avut un impact major. |
Tehnologii wireless, comunicații radio,
dezvoltarea tehnologiei wireless. |
Descoperirea
neuronului |
Santiago Ramón y Cajal |
1891 |
Acceptată treptat |
Cajal a câștigat Premiul Nobel în
1906. |
Cercetări în neurologie și medicină. |
Influența
radiației ultraviolete |
Wilhelms Röntgen |
1895 |
Acceptată rapid |
A câștigat Premiul Nobel în 1901. |
Tehnici de imagistică medicală,
raze X. |
Principiul
de funcționare a radioactivității |
Henri Becquerel |
1896 |
Acceptată rapid, având un impact
semnificativ |
Becquerel a câștigat Premiul Nobel
în 1903. |
Medicina nucleară, uz medical,
tratamente oncologice. |
Descoperirea
electronului |
J.J. Thomson |
1897 |
Acceptată rapid |
A câștigat Premiul Nobel, fiind un
pionier în fizica atomică. |
Dispozitive electronice, cercetări
în fizica materialelor. |
Radioactivitatea |
Marie Curie |
1898 |
Acceptată după controverse
inițiale |
A câștigat Premiul Nobel și
recunoaștere internațională. |
Tratamentul cancerului, date
despre elemente radioactive. |
Cercetările
asupra câmpurilor cuantice |
Fisicieni teoretici |
1900+ |
Acceptate în special prin timpul
anilor 70-80 |
Aceștia au influențat profund fizica
modernă; mulți au câștigat premii. |
Aplicații în tehnologia |
Cercetările
asupra reacțiilor chimice |
Robert H. P. K. P. B. H. D. H.
...? |
1900+ |
Acceptată rapid în chimie |
Autorii variate care au contribuit
la înțelegerea reacțiilor chimice. |
Aplicații în chimie industrială,
chimie organică. |
Teoria
gravitației cuantice |
Diverse cercetători |
1900+ |
Încă în dezvoltare și disputată |
Există mai mulți cercetători
implicați, fără o persoană individuală recunoscută. |
Teorii despre unificarea forțelor,
studii cosmologice. |
Mecanica
cuantică |
Max Planck, Niels Bohr Erwin
Schrödinger |
1900-1920 |
Acceptată ca baza fizicii moderne |
Planck a câștigat Premiul Nobel în
1918. |
Tehnologii precum laserele,
microprocesoarele. |
Efectul
fotoelectric |
Albert Einstein |
1905 |
Acceptată rapid în teoria cuantică |
A câștigat Premiul Nobel pentru
efectul fotoelectric în 1921. |
Tehnologii bazate pe convertirea
luminii în electricitate; aplicații în panouri solare. |
Teoria
relativității |
Albert Einstein |
1905 (specială), 1915 (generală) |
Acceptată treptat, a revoluționat
fizica |
A devenit un simbol al științei,
câștigând Premiul Nobel. |
Tehnologiile GPS, cosmologia
modernă. |
Modelul
atomului cu nucleu |
Ernest Rutherford |
1911 |
Acceptată treptat, a revoluționat
înțelegerea atomului |
A devenit un nume proeminent în
fizica atomică. |
Studiile de chimie și fizică,
tehnologia nucleară. |
Cercetarea
radiației cosmice |
Victor Hess |
1912 |
Acceptată pe baza observațiilor și
experimentelor |
Hess a câștigat Premiul Nobel
pentru fizica în 1936. |
Teorii despre radiația cosmică;
impact asupra astrofizicii. |
Cercetările
relativiste asupra gravitației |
Albert Einstein |
1915 |
Acceptată treptat, a revoluționat
fizica |
A devenit simbol al științei,
recunoscut pe scară largă. |
Controlul sateliților, cosmologie
modernă. |
Fizica
cuantică și chimia modernă |
Niels Bohr, Erwin Schrödinger |
1920-1930 |
Acceptată ca fundamentă în fizica
modernă |
Bohr și Schrödinger au câștigat
Premiul Nobel. |
Tehnologii ale energiei și
aplicații în semiconductoare. |
Teoria
câmpului unificat |
Albert Einstein, unii tineri
cercetători |
1920-1940 |
Încă în dezvoltare, provocând
multe discuții |
Teoria nu a fost complet acceptată în
timpul vieții lui Einstein. |
Teorii despre unificarea forțelor
fundamentale. |
Principiul
dualității undă-particulă |
Louis de Broglie |
1924 |
Acceptată în fizica cuantică |
De Broglie a câștigat Premiul Nobel
în 1929. |
Fundamentele tehnologiilor
cuantice, electroni în mic mic de laborator. |
Principiul
incertitudinii(teoria
cuantică) |
Werner Heisenberg |
1927 |
Acceptată în cadrul fizicii cuantice,
dar cu multe dezbateri |
A câștigat Premiul Nobel și a devenit
o figură importantă în fizica cuantică. Premiul
Nobel pentru fizică în 1932 |
Teoria quantică, tehnologiile moderne
în fizica subatomică. Examinarea comportamentului particulelor la nivel
subatomic |
Teoria
Big Bang-ului |
Georges Lemaître |
1927 |
Acceptată treptat, revoluționând
cosmologia |
Lemaître a fost recunoscut ca
„părintele teoriei Big Bang.” |
Cosmologie, studii despre originea
universului. |
Principiul
incertitudinii |
Werner Heisenberg |
1927 |
Adoptat ca principiu fundamental în
fizica cuantică |
Semnificativ pentru înțelegerea
fenomenelor subatomice, a câștigat Premiul Nobel. |
Tehnologia semiconductorilor,
calcul cuantum. |
Teoria
Big Bang-ului |
Georges Lemaître |
1927 |
Acceptată în cosmologie modernă |
Lemaître a fost recunoscut ca
„părintele teoriei Big Bang.” |
Cosmologie, studii despre originea
universului. |
Cercetarea
în fizica cuantică |
Paul Dirac |
1928 |
Acceptată, contribuții esențiale
în teorie |
Dirac a câștigat Premiul Nobel,
influențând fizica teoretică. |
Campuri electrice și magnetice,
modele teoretice. |
Teorii
despre particule fermionice |
Dirac |
1928 |
Acceptată rapid, având un impact
major în fizică |
Dirac a câștigat Premiul Nobel în
1933. |
Studiile de fizică teoretică,
cercetarea particulelor. |
Descoperirea neutronului |
James
Chadwick |
1932 |
Acceptată
rapid |
A câștigat
Premiul Nobel pentru descoperirea sa. |
Fizica
nucleară, energie nucleară. |
Radiozile
mari |
Frits Zernike |
1932 |
Acceptată ca parte fundamentală în
microscopie |
Zernike a câștigat Premiul Nobel
în 1953. |
Tehnici avansate in microscopia și
imagistica moleculară. |
Cercetări
de sinteză nucleară |
Leo Szilard |
1934 |
Acceptată ca parte din evoluția
fizicii nucleare |
Szilard a fost activ în proiecte
de cercetare și a avut un impact asupra dezvoltării energiei nucleare. |
Energetica nucleară, dezvoltarea
bombelor atomice. |
Cercetările
asupra reacțiilor nucleare |
Enrico Fermi |
1934-1940 |
Acceptată rapid ca importantă
pentru fizica nucleară |
Fermi a câștigat Premiul Nobel pentru
fizică în 1938. |
Energia nucleară, dezvoltarea
bombelor atomice. |
Descoperirea
muonului |
Carl D. Anderson |
1936 |
Acceptată rapid în fizica
particulelor |
A câștigat Premiul Nobel pentru
fizică în 1936. |
Studiile de fizică fundamentală,
cercetări în particule instabile. |
Descoperirile
asupra particulelor subatomice |
Carl Anderson, etc. |
1936-1940 |
Acceptate rapid pe baza
experimentelor cu particule |
Anderson a câștigat Premiul Nobel
în 1936 pentru descoperirea muonilor, un tip de particulă subatomică. |
Progrese în fizica particulelor,
aplicații în medicina nucleară și tehnologia de cercetare. |
Teoria
cuantică a câmpului |
Richard Feynman, etc. |
1940-1950 |
Acceptată treptat în cadrul
fizicii teoretice |
Feynman a câștigat Premiul Nobel
și a devenit cunoscut ca educator. |
Tehnologii moderne în fizica
particulelor. |
Fizica
particulelor |
Richard Feynman |
1940-1960 |
Acceptată ca parte din fizica modernă |
Feynman a câștigat Premiul Nobel,
stimulator pentru educația în știință. |
Tehnologii nucleare,
acceleratoarele de particule. |
Teoria
cuantică a câmpurilor |
Richard Feynman, Julian Schwinger,
Tomonaga |
1940-1960 |
Acceptată pe larg și dezvoltată |
Feynman a câștigat Premiul Nobel în
1965., iar contribuțiile lor au fost esențiale în fizica modernă. |
Tehnologii de comunicație, tehnologii
bazate pe interacțiuni dintre particule. |
Reactori
nucleari |
Enrico Fermi |
1942 |
Acceptată rapid, construind baza
fizicii nucleare |
Fermi a devenit o figură
proeminentă, continuând cercetările în domeniu. |
Energia nucleară, cercetare
medicală. |
Proiectul
Manhattan (bomba atomică) |
Oppenheimer, Szilard, Fermi, etc. |
1945 |
Acceptată ca un salt tehnologic
major |
Oppenheimer a fost supus la o
investigație politică după război; unii cercetători au fost persecutați. |
Energie nucleară, aplicații în
militară. |
Teoria
informației |
Claude Shannon |
1948 |
Acceptată lent în electronică și
telecomunicații |
Shannon este cunoscut ca „părintele
teoriei informației.” |
Tehnologiile de comunicație,
criptografie. |
Teoria
straturilor de energie |
Robert F. F. Feynman |
1950-1980 |
Acceptată treptat în MTC (Teoria
câmpului cuantic) |
Contribuții semnificative în
fizica particulelor. |
Tehnologiile cuantice, cercetare în
fizica fundamentală. |
Teorema
fermionică |
Richard Feynman |
1950 |
Acceptată în fizica cuantică |
Feynman a câștigat Premiul Nobel,
fiind apreciat ca unul dintre cei mai influenți fizicieni. |
Tehnologii cuantice, computere
cuantice viitoare. |
Cercetările
asupra ADN-ului |
James Watson, Francis Crick,
Rosalind Franklin |
1953 |
Acceptată rapid, dar aceasta a
fost subestimată |
Watson și Crick au câștigat
Premiul Nobel în 1962, Rosalind Franklin fiind subestimată. |
Biotehnologie, medicina genetică, inginerie
genetică. |
Simetria și
grupa de simetrii |
Yang-Mills |
1954 |
Acceptată, dar a avut dificultăți
inițiale |
A câștigat Premiul Nobel. |
Teoria câmpului unificat, fizica
particulelor. |
Cercetările
privind neutrino |
Clyde Cowan și Frederick Reines |
1956 |
Acceptată după experimentele
anilor 1950-1960 |
Reines a câștigat Premiul Nobel în
1995. |
Studiile despre univers, particule
subatomice, energii nucleare. Aplicații în astrofizică, studiu asupra
energiei nucleare. |
Găurile
negre |
John Archibald Wheeler |
1960 |
Acceptată ca teorie cosmologică
majoră |
Wheeler este considerat un pionier
în studiile despre găurile negre. |
Studii de astrofizică, cosmologie,
înțelegerea universului. |
Cercetări
asupra forței gravitaționale |
John Archibald Wheeler |
1960 |
Acceptată ca bază pentru studiile
gravitației |
Wheeler a fost recunoscut pentru
contribuțiile sale importante în domeniul astrofizicii. |
Studiile despre găurile negre și
gravitația. |
Deschiderea
negruților |
John Archibald Wheeler |
1960-1970 |
Acceptată în astrofizică, dar cu
multe controverse |
Recunoscut ca un lider de gândire în
domeniul astrofizicii. |
Studiile despre găuri negre și
cosmologie. |
Cercetările
asupra excitonilor |
De exemplu, în domenii de cercetare
recente |
1960-2000 |
Acceptată treptat în fizica
solidelor |
Cercetările continuă, dar nu au avut
o recunoaștere semnificativă similară altor descoperiri. |
Tehnologii optice, dezvoltarea
materialelor semiconductoare. |
Cercetările
asupra particulelor Higgs |
Peter Higgs |
1960 |
Confirmarea prin experimente la CERN
în 2012 |
Higgs a câștigat Premiul Nobel
pentru fizică în 2013. |
Modelul standard al fizicii
particulelor, descoperirea bosonului Higgs, influențând cercetările în fizica
fundamentală. Teoria câmpului Higgs, fizica particulelor. |
Geometria
spațială |
Roy P. Kerr |
1963 |
Acceptată în matematică și
astrofizică |
Kerr este recunoscut pentru lucrarea
sa despre găurile negre rotative. |
Studiile despre găurile negre și
cosmologie. |
Găurile
negre rotative |
Roy Kerr |
1963 |
Acceptată ca un concept
fundamental în astrofizică |
Kerr este recunoscut pentru lucrarea
despre găurile negre rotative. |
Studiile astrofizice și
cosmologice moderne. |
Particule
subatomice și fizica particulelor |
Murray Gell-Mann |
1964 |
Acceptată treptat, a câștigat
recunoaștere largă |
A câștigat Premiul Nobel. |
Modelul standard al fizicii
particulelor. |
Teoria
particulelor fundamentale |
Murray Gell-Mann |
1964 |
Acceptată în cadrul fizicii
particulelor |
Gell-Mann a câștigat Premiul Nobel
în 1969. |
Modelul standard al fizicii
particulelor. |
Teorema
noționale |
John Bell |
1964 |
Acceptată, fundamentală în
înțelegerea mecanicii cuantice |
A influențat profund fizica
teoretică; nu a câștigat Nobelul, dar este recunoscut pentru contribuțiile
sale. |
Experimente de testare a filozofiei
cuantice, aplicații în criptografia cuantică. |
Teoria
quark-cilor |
Murray Gell-Mann |
1964 |
Acceptată pe larg în fizica
particulelor |
A câștigat Premiul Nobel în 1969
pentru contribuțiile sale. |
Modelul standard al fizicii
particulelor. |
Teoriile
despre gravitație |
Roger Penrose |
1965 |
Acceptată treptat |
A câștigat Premiul Nobel pentru
fizică în 2020. |
Cosmologie, astrofizică, și
studiul găurilor negre. |
Teorema
despre găurile negre |
Roger Penrose |
1965 |
Acceptată în astrofizică
contemporană |
Penrose a câștigat Premiul Nobel
pentru fizică în 2020. |
Studiile astrofizice moderne,
înțelegerea universului și gravitației. |
Teoria
stringărilor |
Gabriele Veneziano, et al. |
1968 |
Acceptată treptat în rândul
fizicienilor |
Cunoaștere acum recunoscută, cu
impact major în fizica teoretică modernă. |
Posibilitatea unui cadru teoretic
unificat în cosmologie. |
Cercetările
privind cristalele lichide |
George Heilmeier |
1968 |
Acceptată rapid pentru aplicațiile
sale în tehnologie |
Heilmeier a fost apreciat pentru
inovațiile sale în tehnologia de afișare. |
Televizoare LCD, ecrane de computer,
dispozitive mobile. |
Cercetările
privind sistemele biologice |
Ludwig von Bertalanffy |
1968 |
Acceptată, devenind importantă în
biologie și ecologie |
Bertalanffy a fost un pionier în
biologia sistemică. |
Ecologie, biologie evolutivă,
dezvoltarea sistemelor biologice. |
Teoria
unificată a forțelor |
Abdus Salam, Weinberg, Glashow |
1970 |
Acceptată ca bază a modelului
standard |
Toți au câștigat Premiul Nobel pentru
lucrările lor. |
Furnizarea unei teme pentru
studiile de fizică particule. |
Cercetarea
asupra radiației cosmice |
Vera Rubin |
1970 |
Acceptată, dar cu controverse |
Rubin a devenit o figură
remarcabilă în astronomia modernă, fiind recunoscută pentru contribuțiile
sale. |
Studiile despre materia întunecată
și cosmologia. |
Cercetări
asupra găurilor negre |
Stephen Hawking |
1970 |
Acceptată treptat în cosmologia |
Hawking a devenit o figură
cunoscută în știință, scriind cărți populare. |
Teorii despre univers, studii
astrofizice. |
Teorema
lui Hawkings despre radiația Hawking |
Stephen Hawking |
1974-1975 |
Acceptată treptat, a revoluționat
astrofizica |
A devenit o figură emblematică în
cosmologie. |
Studiul negruților, cosmologie și
astrofizică. |
Teoriile
despre cosmolologie |
Alan Guth |
1980 |
Acceptate, teoria expansiunii
accelerate |
Recunoscut pentru scopul său
revoluționar în cosmolologie. |
Universul în expansiune, studii
cosmologice moderne. |
Cercetările
asupra gazelor cu efect de seră |
James Hansen |
1980 |
Acceptată treptat în comunitatea
științifică |
Hansen este recunoscut ca un activist
în problemele schimbărilor climatice. |
Politicile de mediu, strategii de
combatere a schimbărilor climatice. |
Teoria
multiversului |
Multiple contribuții |
1980-1990 |
În continuare controversată și
dezbătută |
Gândiri revoluționare au venit din
partea unor fizicieni ca Max Tegmark și Brian Greene. |
Studii teoretice despre universuri
paralele și perspective asupra realității. |
Teoria
corzilor |
Edward Witten |
1980-1990 |
Încă în dezvoltare, dar influentă Acceptată
în rândul fizicii teoretice. Contestată, dar promițătoare |
Witten a câștigat Premiul Fields
și este recunoscut pentru contribuțiile sale la fizica teoretică. |
Propune unificarea forțelor
fundamentale, teoretizează despre structura universului. Minte fizicii, cosmologie. |
Cercetarea
asupra particulelor elementare |
Edward Witten |
1980-1990 |
Acceptată în sfera teoriei corzilor |
Witten este respectat în comunitatea
științifică, fiind premiat cu Premiul Fields. |
Propunerea unei teorii unificate în fizica
fundamentală. |
Teoria
sistemelor complexe |
Multiple contribuții |
1980-1990 |
Acceptată ca un nou domeniu de studiu |
Diversi cercetători au contribuit,
fără o individualizare clară. |
Înțelegerea dinamicii sistemelor
naturale și sociale. |
O teoria a
totului (TOE) |
Stephen Hawking |
1980-1990 (concept) |
În continuare controversată și în
dezvoltare |
Hawking este recunoscut ca un lider
în cosmologie, cu un impact semnificativ asupra științei. |
Teorii despre univers, unificarea
forțelor fundamentale. |
Cercetarea
în domeniul cronicilor cosmice |
David Deutsch |
1985 |
Acceptată ca parte din discuții
despre multivers |
Deutsch este cunoscut pentru
contribuțiile sale în fizica cuantică. |
Teorii ale multiversului, explorări
cosmologice. |
Cercetările
asupra cuanticilor de gravitate |
Diverse personalități în ultima vreme |
1990-2000 |
Încă în curs de dezvoltare și
acceptare |
Nu există un singur inventator,
dar mulți cercetători de marcă contribuie. |
Jucând un rol în teorie
gravitațională și cosmologie. |
Teorii
asupra energiei întunecate |
Multiple contribuții |
1998 |
Acceptată ca parte a cosmologiei
moderne |
Persistă analiza și studiul
energiei întunecate de către cercetători din diverse colțuri ale lumii. |
Studii cosmologice, explicații
despre expansiunea universului. |
Tehnologia
de descoperire a ADN-ului |
Craig Venter, Paul S. R. K. |
2000 |
Acceptată rapid în genomica |
Venter este recunoscut pentru
contribuțiile sale la secvențializarea genomului uman. |
Medicina personalizată, ingineria
genetică. |
Smartphones
și tehnologia mobilă |
Multe companii și inventatori |
2000 |
Acceptată rapid, devenind
omniprezentă |
Invențiile individuale au fost recunoscute,
dar dezvoltarea a venit de la multe echipe. |
Comunicații, viața de zi cu zi,
internet mobil. |
Cercetările
privitoare la ADN și biotehnologie |
Jennifer Doudna & Emmanuelle
Charpentier |
2012 |
Acceptată rapid după CRISPR-Cas9
gene editing |
Doudna și Charpentier au câștigat
Premiul Nobel pentru chimie în 2020. |
Ingineria genetică, terapii
genetice, biotehnologie. |
Descoperirea
bosonului/ particula Higgs, câmpului
Higgs |
Peter Higgs și colaboratorii |
2012 |
Confirmată prin experimente la
CERN |
Higgs a câștigat Premiul Nobel
pentru fizică în 2013. |
Modelul standard al fizicii
particulelor, contribuții la înțelegerea masei particulelor. |
Teoria
cuantică a câmpurilor |
Richard Feynman, et al. |
Anii 1950 |
Acceptată și adoptată rapid în
studiile de fizică |
Feynman a câștigat Premiul Nobel;
lucrarea sa a fost fundamentală pentru fizica modernă. |
Tehnologii moderne în fizica
particulelor. |
Concluzie
Această listă oferă o privire
generală asupra diversității descoperirilor științifice și dificultăților
întâmpinate de cercetători în obținerea unei recunoașteri și acceptări. Multe
dintre aceste idei, în special cele revoluționare, au fost contestate, iar
invențiile și teoretizările din care provin continuă să aibă un impact
semnificativ asupra științei și societății moderne.
Articol realizat de Cristina Rusu-Marian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu