Foarte multe dintre visele mele sunt constiente si au imagini din universul copilariei, casa bunicilor. Ei bine si in acest vis ajunsesem acolo. Culmea este ca toate personajele din vis au aparut adulte asa cum sunt acum, membrii familiei, toti care erau prezenti, bunica in schimb a parasit aceasta dimensiune dar in vis era prezenta. Toti ma asteptau, mai ales bunica, eu sosisem ultima.
Stiam ca e vis, stiam ca bunica e in alta dimensiune, si eram asa de constienta ca in visele anterioare nu ii vazusem fata si acum inainte de intalnire m-am intrebat oare acum o sa ii pot vedea fata? Da i-am vazut-o si mai mult decat atat m-a pupat in stilul ei caracteristic pe care sincer il uitasem, socul pupatului m-a trezit din vis amintindu-mi cu exactitate fiecare detaliu al visului. In traditia populara se spune ca daca visezi persoane decedate va ploua, asa a si fost, spre seara a plouat dupa o zi palcuta si calda de vara. Dar nu asta e important din punctul meu de vedere ci faptul ca eram constienta ca e vis, e faptul ca eram constienta ca bunica nu mai e printre noi asa cum era fizic, de faptul ca eu m-am intrebat daca o sa ii pot vedea fata si ca raspuns, parca la intrebarea mea, (desi intrebarea mi-am pus-o in gand) ea mi-a arata fata ei asa cum era, si m-a pupat. Iar cuvintele ei care sunau cam asa "bine ca te-ai reintors in sfarsit acasa" era un semn ca ma asteptase.
Ceea ce imi place in visele constiente este ca poti schimba ceea ce nu iti place, si imi amintesc cum de foarte multe ori in copilarie chiar cum schimbam finalul trist intr-un final fericit al viselor, cum cautam cai de iesire si cand imi era greu sa schimb imi repetam e vis si pot face cum doresc.
Nu e usor sa fi constient in vis, sa fi constient ca, corpul tau se afla intr-un pat si ca tu ai adormit si ca visezi, pare ciudat, dar mie mi se intampla frecvent. Multi se antreneaza din greu sa ajunga la asemenea rezultate care la mine se intampa spontan. E ca si cum ai fi treaz in vis.
Din punctul meu de vedere visul este o alta dimensiune, o alta realitate care este cumva impletita cu viata noastra. Este stiut ca in vis se acceseaza zone ale subconstientului nostru si ca visele pot fi de mai multe categorii, dupa Osho ele ar fi:
Primul tip de vis este spalarea prafului pe care il arunca mintea, si acesta reperezinta cea mai mare parte a viselor, aporape nouazeci la suta.
Al doilea tip de vise este un fel se implinire a nevoilor.
Al treilea tip de vise este o comunicare de la supraconstient. Acest tip de vise este mai rar intalnit, din cauza ca am pierdut contactul cu supraconstientul. Totusi, el mai vine din cand in cand pentru ca supraconstientul este inca ancorat in tine. Comunicarea de la supraconstient vine foarte rar, dar atunci chiar si atunci cand vine trebuie sa fii foarte, foarte atent ca s-o poti receptiona. Cand gasesti un vis de la supraconstient, urmareste-l cu atentie.
Al patrulea tip de vise vin din vietile anterioare. Visele de acest gen nu sunt foarte rare, insa in mintea ta totul e invalmasit, e o asa harababura incat nu pricepi nimic. Prin aceste vise ajungi sa fii constient, incetul cu incetul, de vietile trecute – te deplasezi inapoi in timp. Tu crezi ca faci lucruri noi si esti foarte entuziasmat. Insa in viata nimic nu este nou. Viata este o roata care merge pe aceeasi ruta. Esti entuziasmat pentru ca ai uitat trecutul. O data ce ti-l amintesti, tot entuziasmul dispare.
Al cincilea tip de vise te duce in viitor. Visele de acest tip sunt foarte rare, vin numai atunci cand esti foarte, foarte vulnerabil, deschis, flexibil. Daca poti sa devii constient de visele tale, intr-o buna zi se va deschide brusc o usa, si viitorul va intra in legatura cu tine.
Potrivit dr J. Allan Hobson, functia majora a fazei de somn asociata cu vise (REM – miscarea oculara rapida) este mai degraba fizica decat psihologica. In timpul acestei faze, creierul este activat, iar prin intermediul “circuitelor sale calde” anticipeaza imagini, sunete si emotii specifice fazei constiente.
Dr Hobson si echipa sa de cercetatori au descoperit ca visele reprezinta o stare de constienta paralela, dar care se intrerupe in momentul in care persoana se trezeste din somn si reintra in starea de veghe, adica revenirea la starea functionala cerebrala prin restabilirea contactului constient cu lumea inconjuratoare sau cu gandurile proprii.
Pe de alta parte, dr Mark Mahowald, neurolog la Centrul Medical Municipal Hennepin, din Minneapolis, atrage atentia ca este total gresita abordarea exclusivista privind natura psihologica a viselor, deoarece starea de REM apare la om inca din etapa fetala, din al treilea trimestru de sarcina, si ajuta la formarea conexiunilor neuronale. Totodata, el considera ca doar 20% din totalul viselor unei persoane contin imagini despre oameni si locuri cunoscute.
Atunci cand dormim usor, in creierul nostru sunt preponderente undele alfa, cand somnul este adanc, preponderente sunt undele theta, iar cand suntem in stare de veghe, preponderente sunt undele beta. Specialistii sustin ca, de regula, cantitatea de somn de care avem nevoie zilnic variaza de-a lungul vietii.
Ritmul somn-veghe coincide cu ciclul noapte-zi; de aceea se mai numeste ritm circadian sau victemeral. In timpul somnului se produce de regula o diminuare a functiilor vegetative (respiratie, circulatie, digestie) si metabolice (scade consumul de oxigen). Potrivit statisticilor, in timpul somnului profund ne schimbam automat pozitia corpului din 6 in 6 minute in anumite perioade, iar in decursul unei nopti in jur de 40 de ori.
Starea de somn nu este omogena. In timpul somnului se produc faze ciclice de activitate neuronala (somn paradoxal) caracterizate prin modificari electroencefalografice (unde rapide), miscari ale globilor oculari si aparitia viselor. Aceste faze alterneaza cu perioade de somn cu unde electrice lente, fara vise (somn obisnuit). Privarea indelungata de somn produce la om si la animale tulburari de comportament si chiar modificari metabolice. Inversarea ritmului noapte-zi sau schimbarea fusului orar solicita organismul in mod suplimentar, acesta necesitand perioade de 2-3 saptamani pentru adaptarea la noul bioritm.
Cand visam, suntem altcineva. Forte obscure ce scapa adesea stiintei controleaza subconstientul nostru. Cand suntem framantati, visele ne urmaresc pentru ca mintea noastra trebuie sa-si recapte echilibrul, constientul trebuie sa descarce in subconstient emotii acumulate.
Momentele de visare pot sa apara si de 5-6 ori in timpul noptii, in timpul acelei parti profunde a somnului. Visul ajuta la regenerarea celulelor nervoase, dar si la odihnirea mintii. Ele sunt calea spre cunoasterea sinelui profund.
Psihiatrul austriac Sigmund Freud descrie visele de compensatie ca acele vise in care dorintele noastre, manifestate sau reprimate, dar neideplinite in realitate, chiar se materializeaza la nivelul inconstientului, insa nu in maniera in care noi ne dorim, ci intr-una distorsionata.
Atat Freud, cat si discipolul sau, elvetianul Carl Gustav Jung, cred in existenta inconstientului. Visele reprezinta canalul de comunicare dintre constient si subconstient. Pentru Freud, visul este retrospectiv, se refera la evenimente trecute, pentru Jung, unul dintre discipolii sai, simbolurile din vise sunt de factura prospectiva, ele aduc informatii despre dezvoltarea ulterioara a individului.
In lucrarea sa, "Psihologie si alchimie", Jung ilustreaza teoriile dezvoltate de el, mai ales acela al procesului de individuatie, prin care indivul este perceput ca fiind intr-o continua dezvoltare. Acesta, ca si Freud, acorda o mare valorizare seriilor de vise. Acestea, teoretic, reiau teme si idei ascunse care sunt reluate pana cand visatorul le asimileaza la nivel constient. Astfel, cand interpretarea unui vis este gresita, reluarea sa poate schimba directia de intelegere a visului.
Freud a numit "continut manifest" al visului acele elemente ale sale care oglindesc impresii sau fragmente ale trairilor si actiunilor din ziua anterioara visarii.
Dintre teoriile lui Jung, foarte strans legate de perceptia viselor, se afla si asistemul structurii arhetipale a omului, materialul sau spiritual si comportamental dual.
Multi cercetatori actuali considera ca este util sa incercam sa ne reamintim cat mai mult din ceea ce visam, chiar daca nu este vorba de vise placute sau cu o semnificatie concreta. Din punctul lor de vedere, prin vise se canalizeaza preocuparile din sfera subconstientului si se armonizeaza cu experientele din ziua precedenta care urmeaza a fi integrate in memorie.
Stiam ca e vis, stiam ca bunica e in alta dimensiune, si eram asa de constienta ca in visele anterioare nu ii vazusem fata si acum inainte de intalnire m-am intrebat oare acum o sa ii pot vedea fata? Da i-am vazut-o si mai mult decat atat m-a pupat in stilul ei caracteristic pe care sincer il uitasem, socul pupatului m-a trezit din vis amintindu-mi cu exactitate fiecare detaliu al visului. In traditia populara se spune ca daca visezi persoane decedate va ploua, asa a si fost, spre seara a plouat dupa o zi palcuta si calda de vara. Dar nu asta e important din punctul meu de vedere ci faptul ca eram constienta ca e vis, e faptul ca eram constienta ca bunica nu mai e printre noi asa cum era fizic, de faptul ca eu m-am intrebat daca o sa ii pot vedea fata si ca raspuns, parca la intrebarea mea, (desi intrebarea mi-am pus-o in gand) ea mi-a arata fata ei asa cum era, si m-a pupat. Iar cuvintele ei care sunau cam asa "bine ca te-ai reintors in sfarsit acasa" era un semn ca ma asteptase.
Ceea ce imi place in visele constiente este ca poti schimba ceea ce nu iti place, si imi amintesc cum de foarte multe ori in copilarie chiar cum schimbam finalul trist intr-un final fericit al viselor, cum cautam cai de iesire si cand imi era greu sa schimb imi repetam e vis si pot face cum doresc.
Nu e usor sa fi constient in vis, sa fi constient ca, corpul tau se afla intr-un pat si ca tu ai adormit si ca visezi, pare ciudat, dar mie mi se intampla frecvent. Multi se antreneaza din greu sa ajunga la asemenea rezultate care la mine se intampa spontan. E ca si cum ai fi treaz in vis.
Din punctul meu de vedere visul este o alta dimensiune, o alta realitate care este cumva impletita cu viata noastra. Este stiut ca in vis se acceseaza zone ale subconstientului nostru si ca visele pot fi de mai multe categorii, dupa Osho ele ar fi:
Primul tip de vis este spalarea prafului pe care il arunca mintea, si acesta reperezinta cea mai mare parte a viselor, aporape nouazeci la suta.
Al doilea tip de vise este un fel se implinire a nevoilor.
Al treilea tip de vise este o comunicare de la supraconstient. Acest tip de vise este mai rar intalnit, din cauza ca am pierdut contactul cu supraconstientul. Totusi, el mai vine din cand in cand pentru ca supraconstientul este inca ancorat in tine. Comunicarea de la supraconstient vine foarte rar, dar atunci chiar si atunci cand vine trebuie sa fii foarte, foarte atent ca s-o poti receptiona. Cand gasesti un vis de la supraconstient, urmareste-l cu atentie.
Al patrulea tip de vise vin din vietile anterioare. Visele de acest gen nu sunt foarte rare, insa in mintea ta totul e invalmasit, e o asa harababura incat nu pricepi nimic. Prin aceste vise ajungi sa fii constient, incetul cu incetul, de vietile trecute – te deplasezi inapoi in timp. Tu crezi ca faci lucruri noi si esti foarte entuziasmat. Insa in viata nimic nu este nou. Viata este o roata care merge pe aceeasi ruta. Esti entuziasmat pentru ca ai uitat trecutul. O data ce ti-l amintesti, tot entuziasmul dispare.
Al cincilea tip de vise te duce in viitor. Visele de acest tip sunt foarte rare, vin numai atunci cand esti foarte, foarte vulnerabil, deschis, flexibil. Daca poti sa devii constient de visele tale, intr-o buna zi se va deschide brusc o usa, si viitorul va intra in legatura cu tine.
Potrivit dr J. Allan Hobson, functia majora a fazei de somn asociata cu vise (REM – miscarea oculara rapida) este mai degraba fizica decat psihologica. In timpul acestei faze, creierul este activat, iar prin intermediul “circuitelor sale calde” anticipeaza imagini, sunete si emotii specifice fazei constiente.
Dr Hobson si echipa sa de cercetatori au descoperit ca visele reprezinta o stare de constienta paralela, dar care se intrerupe in momentul in care persoana se trezeste din somn si reintra in starea de veghe, adica revenirea la starea functionala cerebrala prin restabilirea contactului constient cu lumea inconjuratoare sau cu gandurile proprii.
Pe de alta parte, dr Mark Mahowald, neurolog la Centrul Medical Municipal Hennepin, din Minneapolis, atrage atentia ca este total gresita abordarea exclusivista privind natura psihologica a viselor, deoarece starea de REM apare la om inca din etapa fetala, din al treilea trimestru de sarcina, si ajuta la formarea conexiunilor neuronale. Totodata, el considera ca doar 20% din totalul viselor unei persoane contin imagini despre oameni si locuri cunoscute.
Atunci cand dormim usor, in creierul nostru sunt preponderente undele alfa, cand somnul este adanc, preponderente sunt undele theta, iar cand suntem in stare de veghe, preponderente sunt undele beta. Specialistii sustin ca, de regula, cantitatea de somn de care avem nevoie zilnic variaza de-a lungul vietii.
Ritmul somn-veghe coincide cu ciclul noapte-zi; de aceea se mai numeste ritm circadian sau victemeral. In timpul somnului se produce de regula o diminuare a functiilor vegetative (respiratie, circulatie, digestie) si metabolice (scade consumul de oxigen). Potrivit statisticilor, in timpul somnului profund ne schimbam automat pozitia corpului din 6 in 6 minute in anumite perioade, iar in decursul unei nopti in jur de 40 de ori.
Starea de somn nu este omogena. In timpul somnului se produc faze ciclice de activitate neuronala (somn paradoxal) caracterizate prin modificari electroencefalografice (unde rapide), miscari ale globilor oculari si aparitia viselor. Aceste faze alterneaza cu perioade de somn cu unde electrice lente, fara vise (somn obisnuit). Privarea indelungata de somn produce la om si la animale tulburari de comportament si chiar modificari metabolice. Inversarea ritmului noapte-zi sau schimbarea fusului orar solicita organismul in mod suplimentar, acesta necesitand perioade de 2-3 saptamani pentru adaptarea la noul bioritm.
Cand visam, suntem altcineva. Forte obscure ce scapa adesea stiintei controleaza subconstientul nostru. Cand suntem framantati, visele ne urmaresc pentru ca mintea noastra trebuie sa-si recapte echilibrul, constientul trebuie sa descarce in subconstient emotii acumulate.
Momentele de visare pot sa apara si de 5-6 ori in timpul noptii, in timpul acelei parti profunde a somnului. Visul ajuta la regenerarea celulelor nervoase, dar si la odihnirea mintii. Ele sunt calea spre cunoasterea sinelui profund.
Psihiatrul austriac Sigmund Freud descrie visele de compensatie ca acele vise in care dorintele noastre, manifestate sau reprimate, dar neideplinite in realitate, chiar se materializeaza la nivelul inconstientului, insa nu in maniera in care noi ne dorim, ci intr-una distorsionata.
Atat Freud, cat si discipolul sau, elvetianul Carl Gustav Jung, cred in existenta inconstientului. Visele reprezinta canalul de comunicare dintre constient si subconstient. Pentru Freud, visul este retrospectiv, se refera la evenimente trecute, pentru Jung, unul dintre discipolii sai, simbolurile din vise sunt de factura prospectiva, ele aduc informatii despre dezvoltarea ulterioara a individului.
In lucrarea sa, "Psihologie si alchimie", Jung ilustreaza teoriile dezvoltate de el, mai ales acela al procesului de individuatie, prin care indivul este perceput ca fiind intr-o continua dezvoltare. Acesta, ca si Freud, acorda o mare valorizare seriilor de vise. Acestea, teoretic, reiau teme si idei ascunse care sunt reluate pana cand visatorul le asimileaza la nivel constient. Astfel, cand interpretarea unui vis este gresita, reluarea sa poate schimba directia de intelegere a visului.
Freud a numit "continut manifest" al visului acele elemente ale sale care oglindesc impresii sau fragmente ale trairilor si actiunilor din ziua anterioara visarii.
Dintre teoriile lui Jung, foarte strans legate de perceptia viselor, se afla si asistemul structurii arhetipale a omului, materialul sau spiritual si comportamental dual.
Multi cercetatori actuali considera ca este util sa incercam sa ne reamintim cat mai mult din ceea ce visam, chiar daca nu este vorba de vise placute sau cu o semnificatie concreta. Din punctul lor de vedere, prin vise se canalizeaza preocuparile din sfera subconstientului si se armonizeaza cu experientele din ziua precedenta care urmeaza a fi integrate in memorie.
Articol realizat in august 2017 de Cristina Rusu-Marian ThetaHealing Practitioner.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu