CÂND MORI,Moartea: Un pas pe cât de dureros, pe atât de inevitabil. NU îți face griji ce va urma.Un exercițiu foarte interesant de făcut, citit cu voce tare și convingere:

 

CÂND MORI, NU îți face griji ce va urma.

Nu-ți face griji pentru corpul tău pentru că rudele tale se vor ocupa de ceea ce este necesar.

Ei:

Te vor dezbrăca de hainele vechi.

Te vor spăla.

Te vor îmbrăcacu haine noi.

Te vor scoate din casa ta.

Te vor duce la noua ta casă...

Mulți vor veni să-ți spună la revedere, la înmormântarea ta.

Unii își vor anula întâlnirile și chiar vor lipsi de la serviciul și angajamentele din cauza înmormântării tale.

Deși cei mai mulți dintre ei nu au făcut-o niciodată cât erai tu în viață.

Lucrările tale, chiar și cele pe care nici nu ți-a plăcut să le împrumuți, vor fi arse, aruncate fără nici cea mai mică ceremonie. Unele un pic mai valoroase, cineva chiar le va păstra sau poate le va dona.

Cheile tale

Cărțile tale

CD-urile tale

Gențile tale

Pantofii tăi

Hainele tale...

- Dacă familia ta este inteligentă și susținătoare, le va dona în scopuri caritabile, astfel încât să poată obține un beneficiu pentru cineva.

Și fii sigur:

Lumea nu se va opri să plângă pentru tine.

Economia va continua.

În locul tău de muncă vei fi înlocuit și o altă persoană cu aceleași aptitudini îți va lua locul.

Bunurile tale vor merge către moștenitorii tăi.

Avand in vedere ca vei continua sa fii: Citat, judecat, chestionat...

despre toate acțiunile mici și mari din viață.

Vor exista 3 tipuri de „Doliu” asupra ta:

- Oamenii care te-au cunoscut doar la valoarea nominală vor spune:

"Săracul bărbat! / Femeie!"

Prietenii tăi vor plânge zile întregi, sau cel mult ore, dar apoi se vor întoarce la râs.

Acei „prieteni” care te-au încurajat să păcătuiești vor uita mai repede de tine.

Animalele tale vor fi dăruite, se vor atașa de noul lor proprietar și încetul cu încetul li se va șterge memoria.

Fotografiile tale, ceva vreme vor fi agățate de un perete sau de vreo piesă de mobilier.

Dar în curând vor fi depozitate/uitate, în cutii, sau în fundul unui sertar.

Canapeaua, masa sau scaunul dvs. preferate vor fi cu siguranță donate, sau... arse.

Durerea „profundă” din casa ta va dura o săptămână, două,

o luna, doua...

Și după aceea familia ta te va adăuga pe tine

la amintirile lor.

Și așa, povestea ta aici s-a încheiat...

S-a terminat pentru lumea asta, printre oameni.

Dar povestea ta cu noua ta realitate începe.

Și această realitate este viața (după moarte.)

Și aceste lucruri vor rămâne în urmă:

Corp

Frumusețe

Aspect

Nume de familie

Confort

Credit

Stare

Poziție

Cont bancar

Acasă

Mașină

Profesie

Cariera

Titluri

Diplome

Medalii

Trofee

Prieteni

Locuri

Soție

Familie...

Și acolo, pe de altă parte, niciunul dintre aceste lucruri nu va fi de vreo valoare, nu vă vor fi de nici un folos.

Prin urmare, păstrează-ți

Ai grijă:

De Spiritul tău.

De viața ta cu Dumnezeu.

De sufletul tău.

El este cel care suferă și simte durere.

păstrează-i esența în tine.

Fă bine.

Iartă.

Fii corect.

Caută-l.

Urmărește-l.

Roagă-te, vorbește cu el.

Aflați despre asta.

Practică ceea ce a predat el.

Și stai departe de orice faptă care-i nemulțumește.

Cu iubire și lumină......

Vasile Cotlet

Moartea: Un pas pe cât de dureros, pe atât de inevitabil.

În viață, pierderea unei persoane dragi, moartea, are loc ca un cataclism de neînțeles și absurd care ne devastează viața de zi cu zi.

Durerea este, așadar, o sarcină dificilă de acceptare a unui eveniment care este totuși inseparabil de viață.

Așadar, cum acceptăm intervenția morții în viețile noastre și plângem inacceptabilul?

Întâmpinând moartea unei persoane dragi.

Oricât de paradoxal ar părea, ne este greu să acceptăm cel mai incontestabil fapt al vieții: moartea.

Moartea este un proces natural al vieții.

Când vă periați părul dimineața și acesta cade, este o expresie a morții. Când ne tăiem unghiile, este și o parte din noi care moare și dispare.

Toate ființele vii mor în cele din urmă și acesta este un adevăr absolut.

Cu toate acestea, mulți își petrec o bună parte din viață încercând să o evite sau ignorând-o.

Deci, atunci când apare în împrejurimile noastre, este puternic și mătură totul în cale.

Durerea: Cum să accept moartea?

Durerea include, în general, mai multe faze.

Rudele trec cel mai adesea printr-o fază de șoc și negare care poate dura câteva minute și uneori chiar și câteva săptămâni.

În această perioadă, este greu de crezut că o persoană dragă a dispărut.

Apoi vine mânia, revolta.

Rudele au uneori dificultăți în a înțelege de ce s-a întâmplat acest lucru. Ei simt un puternic sentiment de nedreptate.

Apoi, negocierea are loc în mintea oamenilor.

Rudele încep să creadă că lucrurile ar fi altfel dacă această persoană nu ar fi murit.

Aceasta este o altă formă de negare a realității.

Rudele decedatului pot trece, de asemenea, prin perioade de depresie.

Pierderea unei persoane dragi poate fi un cataclism devastator.

Cu toate acestea, tristețea intensă este o fază complet normală a durerii.

Acceptarea vine mai târziu.

Ajungem să înțelegem că viața continuă, cu sau fără oamenii dispăruți.

Aceasta este ultima fază a doliu, cea care ne permite să înfruntăm realitatea cu seninătate.

Persoanele afectate își permit să trăiască normal, chiar dacă absența este reală.

Este o altă relație care se stabilește cu ființa pierdută și simbolizează restructurarea internă.

Important este să vă acordați timp să acceptați situația și să vă reconstruiți viața în jurul acestor sentimente.

Cu iubire și lumină......

Vasile Cotlet

Un exercițiu foarte interesant de făcut, citit cu voce tare și convingere:

Am renunțat la orice frică.

Renunț la orice stres...

Renunț la orice durere.

Renunț la toată furia mea.

Renunț la orice vină.

Am renunțat la critică.

Renunț la orice refuz de a ierta.

Renunț la tot ce mă doare.

Renunț la orice vină.

Renunț la orice resentimente.

Renunț la comportamentele mele negative.

Renunț la gândurile negative.

Renunț la orice luptă.

Renunț la vechile modele de comportament.

Am renunțat la orice limitare.

Renunț la convingerile mele negative.

Renunț la acest model al conștiinței mele care creează această situație negativă.

Renunț la (numește chestia, cum ar fi acel apartament, job, relație)... )

Binecuvântez (numește lucrul sau situația) cu dragoste și o livrez.

Renunț să schimb trecutul.

Renunț la temerile mele.

Și voi adăuga la sfârșitul acestui text minunat:

Renunț pentru că mă iubesc și îmi PASĂ de mine...

Așa este.....

Cu iubire și lumină.......

Vasile Cotlet