Ai simțit vreodată că există altceva... ceva care depășește tot ce vezi?

 Ai simțit vreodată că există altceva... ceva care depășește tot ce vezi?

Ascultă această șoaptă din tine, cea care uneori se pierde între zgomotul zilelor, între rolurile pe care le joci, între așteptările lumii.
Din cauza ta... nu ești ceea ce crezi că ești.
Ființa nu se naște și nu moare.
Este etern. 

Se manifestă doar o clipă în acest vis de forme și nume, ca o rază de lumină ce străpunge noaptea... scurt, dar infinit în esență.
Uită-te în jurul tău:
Te strigă pe nume, te definesc după istorie, te încadrează în profesii, relații, identități.
"Sunt tată/mamă", "am succes", "sunt puternic", "sunt slab", "sunt aici sau acolo"...

Dar ce rămâne când totul se estompează?
Cine ești tu... într-adevăr...
Când vine tăcerea?
Când cad măștile?
Când lumea încetează să te aplaude sau să te judece?

Suntem suflete călătoare, deghizate în oameni pentru un moment cosmic.
Actori atât de devotați piesei, încât uităm că teatrul este iluzie.
Ne agățăm de scenă — durerea, plăcerea, ego-ul...
Ca şi cum ar fi singurul lucru care există.

Dar există un adevăr pe care niciun rol nu-l poate conține:
Tu ești conștiința care privește totul.
Martorul tăcut.
Prezența care nu se stinge niciodată, chiar și atunci când corpul, mintea și circumstanțele se schimbă.

Astăzi este o zi de neuitat:
Nu trebuie să dovedești, să acumulezi sau să-ți justifici valoarea.
Pentru că ești deja complet.
Înainte de orice realizare, în spatele fiecărei răni, dincolo de toate etichetele...

Tu ești însăși esența existenței.
Sursa te-a creat pentru a experimenta, să iubești din libertate, să strălucești fără teamă de a dispărea.
Pentru că ceea ce ești cu adevărat... niciodată nu poate înceta să fie.
Așa este....
Cu iubire și lumină.....
Vasile Cotlet