Conform cu Numeri 6:23-26 și 2 Cor. 13:14, binecuvântarea nu este
altceva decât savurarea Dumnezeului, pentru că a binecuvânta
înseamnă să Îl aducem pe Dumnezeu întru om și să îl aducem pe om întru
prezența lui Dumnezeu pentru ca omul să savureze tot ceea ce Dumnezeul
are și este.
Va propun o binecuvantare simpla, cu cuvinte simple pe care o putem rosti dimineata le trezire.
A Domnului este mântuirea şi peste poporul Tău, binecuvântarea Ta. (Psalmi 3.8)
Arta este mai presus de orice, o revelaţie, o binecuvântare şi o sfinţire a vieţii omeneşti. (Michelangelo)
Binecuvântată
eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău. Şi de
unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu? (Luca 1.39-43)
Binecuvântaţi pe cei ce vă prigonesc, binecuvântaţi-i şi nu-i blestemaţi. (Romani 12.14)
Ceea ce percepem drept încercări amare ale sorţii, adesea sunt binecuvântări deghizate. (Oscar Wilde)
Dacă nu ai suferit niciodată, înseamnă că nu eşti binecuvântat. (Edgar Allan Poe)
Din
aceeaşi gură ies binecuvântarea şi blestemul. Nu trebuie, fraţii mei,
să fie acestea aşa. Oare izvorul aruncă din aceeaşi vână, şi apa dulce
şi pe cea amară? (Iacob 3.10, 11)
După
aceea a zis Domnul către Avram: „Ieşi
din pământul tău, din neamul tău şi din casa tatălui tău şi vino în
pământul pe care ţi-l voi arăta Eu. Şi Eu voi ridica din tine un popor
mare, te voi binecuvânta, voi mări numele tău şi vei fi izvor de
binecuvântare. Binecuvânta-voi pe cei ce te vor binecuvânta, iar pe cei
ce te vor blestema îi voi blestema; şi se vor binecuvânta întru tine
toate neamurile pământului„. (Facerea 12.1-3)
Gândeşte-te să duci o viaţă binecredinciosă şi aşa crezând, te vei împărtăşi cu binecuvântarea
care alungă nu numai moartea, ci şi bolile din noi, căci venind Hristos
în noi slăbeşte legea care stăpâneşte în mod sălbatic în mădularele
trupului nostru, înviorează evlavia faţă de Dumnezeu şi omoară patimile,
neţinând seama de păcatele în care ne aflăm, ci videcându-ne mai
degrabă ca pe nişte bolnavi. Căci întăreşte pe cel zdrobit, ridică pe
cel căzut ca un păstor bun care-Şi pune sufletul pentru oile Sale.
(Sfântul Chiril al Alexandriei)
Harul este ca un rai plin de binecuvântări; şi milostenia în veac rămâne. (Ecclesiasticul 40.19)
Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând,
a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul
Meu. Şi luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zicând: Beţi dintru acesta
toţi, că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi
se varsă spre iertarea păcatelor.(Matei 26.26-28)
Iată
acum cartea neamului lui Adam. Când a făcut Dumnezeu pe Adam, l-a făcut
după chipul lui Dumnezeu. Bărbat şi femeie a făcut şi i-a binecuvântat
şi le-a pus numele: Om, în ziua în care i-a făcut. (Facerea 5.1, 2)
Liturghia
este Împărăţia lui Dumnezeu pe pământ. Binecuvântând împărăţia, preotul
binecuvintează liturghia care urmează să se desfăşoare. (Mitropolitul
Bartolomeu Anania)
Pomenirea celui drept este spre binecuvântare, iar numele celor nelegiuiţi va fi blestemat. (Solomon 10.7)
Prin credinţa despre cele viitoare a binecuvântat Isaac pe Iacov şi pe Esau. (Evrei 11.20)
Răbdarea este o binecuvântare divină. Prin răbdare creştem, ne înălţăm şi ne mântuim. (Părintele Dumitru Păduraru)
Şcoala
să fie cu credinţă, politica cu cinste, oastea cu dragoste de ţară,
statul cu binecuvântarea lui Dumnezeu. (Episcopul Nicolae Velimirovici)
Şi
a binecuvântat Dumnezeu pe Noe şi pe fiii lui şi le-a zis: „Naşteţi şi
vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l stăpâniţi! (Facerea 9.1)
Şi aduceau la El copii, ca să-Şi pună
mâinile peste ei, dar ucenicii certau pe cei ce-i aduceau. Iar Iisus,
văzând, S-a mâhnit şi le-a zis: Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i
opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu. Adevărat
zic vouă: Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va
intra în ea. Şi, luându-i în braţe, i-a binecuvântat, punându-Şi mâinile peste ei. (Marcu 10.13-16)
Şi celui sărac întinde-i mâna ta, ca binecuvântarea ta să fie desăvârşită. (Ecclesiasticul 7.34)
Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: „Creşteţi
şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste
peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate
vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!” (Facerea 1.28)
Şi
intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har,
Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. (Luca 1.28)
Şi
le-a binecuvântat Dumnezeu şi a zis: „Prăsiţi-vă şi vă înmulţiţi şi
umpleţi apele mărilor şi păsările să se înmulţească pe pământ! (Facerea
1.22)
Unul
dă mereu şi se îmbogăţeşte, altul se zgârceşte afară din cale şi
sărăceşte. Cel ce binecuvintează va fi îndestulat, iar cel ce blesteamă
va fi blestemat. (Solomon 11.24, 25)