Rănile sufletului nu încep odată cu noi.

 Rănile sufletului nu încep odată cu noi.

Vin călătorind de departe, din case, în care dragostea trăia cu agresivitate, din povești, în care cei care au fost iubiți, rănesc fără să știe.

Astfel, din generație în generație, durerea s-a stins ca un ecou pe care nimeni nu l-a putut păstra.

Până într-o zi când cineva se oprește.

Nu să judece.

Nu pentru răzbunare.

Dar să privească durerea din ochi și să spună: STOP "până aici. ”

Cineva decide să semene dragoste acolo unde au fost răni.

El decide să ofere tandrețe acolo unde era frică.

Decide să taie lanțurile invizibile și lasă viața să respire liber.

Pentru că vindecarea nu înseamnă uitare.

Vindecarea este onorarea iubirii adevărate și alege o cale unde violența nu are moștenitori.

Astăzi îi sărbătoresc pe cei curajoși și îî îndemn să vindece istoria familiei, chiar dacă inima tremură făcând asta.

Pentru că curajul tău este un dar, nu numai pentru ei, ci pentru toți cei care vor veni după.

Dumnezeu merge de mână cu o inimă curajoasă.

Cu iubire și lumină....

Vasile Cotlet